Regia Autonoma de Distributie a Energiei Termice din Bucuresti (RADET), cea mai mare companie de profil din Romania, pierde in fiecare zi apa din retele de distributie a energiei termice in valoare de 32.000 de euro. Pierderile sunt cauzate de starea precara a retelei de termoficare din Bucuresti, una dintre cele mai mari din lume. Conducerea Regiei asteapta o decizie legata de transformarea sa in societate comerciala, statut care i-ar permite sa treaca, la 26 de ani de la caderea regimului comunist, de la o organizare de tip “sovietic” la o structura adaptata economiei de piata si i-ar permite sa acceseze credite pentru investitii.
“In urma cu un an, din 16.000 tone de apa pe ora, pierdeam 2.000 de tone. Acum, am reusit sa reducem pierderile la o medie de 1.200 tone de apa pe ora. O tona de apa pierduta inseamna minus de 1,1 euro. Reteaua e a Primariei Bucuresti, banii pentru reparatii de la ei trebuie sa vina”, a declarant pentru wall-street.ro Gabriel Dumitrascu, presedintele Consiliului de Administratie al RADET.
Din datele prezentate de RADET, reiese ca in fiecare luna Regia pierde peste 950.000 de euro, iar pe an pierderile ajung la aproape 11,5 milioane de euro.
Conducerea distribuitorului de energie termica RADET a transmis Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) inca din septembrie anul trecut cererea de transformare din regie autonoma in societate comerciala. Fuziunea ELCEN-RADET se afla in discutie de cel putin trei ani.
Citeste si:
In opinia sefilor RADET, aceasta miscare ar ajuta Regia sa treaca, la 26 de ani de la caderea regimului comunist, de la o organizare de tip “sovietic” la o structura adaptata economiei de piata si i-ar permite sa se imprumute la banci pentru a investi in reteaua de energie termica din Capitala.
“Avem o organizare arhaica si vrem sa trecem de la sistemul comunist centralizat la economia de piata. Anacronic e putin spus. E ca termele romane”, a spus Dumitrascu.
Transformarea RADET in societate comerciala, misiune aproape imposibila
Transformarea RADET in societate comerciala trebuie decisa de CGMB, autoritatea care controleaza Regia. Odata luata aceasta decizie, ar trebui sa apara trei noi RADET-uri, unul care sa gestioneze productia, unul pentru transportul si distributia agentului termic si unul pentru furnizare.
Citeste si:
Chiar daca acest lucru se va intampla, subventiile alocate de Primarie vor ramane. RADET are 3.600 de angajati, insa varsta lor medie este de 50 ani, astfel ca in urmatorii cinci ani din Regie urmeaza sa plece voluntar circa 200-300 de oameni pe an.
Totusi, chiar daca CGMB ar aviza propunerea, asta nu ar fi de ajuns. Simultan cu aceasta decizie ar trebui modificata si Legea energiei termice, in sensul separarii juridice a activitatilor de transport si distributie de cele de producere si furnizare a agentului termic.
“Singurul tratament al datoriei este insolventa. Dar e o problema, anume ca daca intram in insolventa ne pierdem licenta. De aceea ar trebui create societati noi, cu PMB ca actionar integral”, a spus Dumitrascu.
Transportul si distributia energiei termice sunt asimilate serviciului public, iar generarea si furnizare sunt servicii comerciale. Unul dintre planurile imediate ale RADET vizeaza crearea a 21 de zone de termoficare in Bucuresti, pentru o evidenta mai buna a costurilor si a activitatii de furnziare a agentului termic.
Citeste si:
“O actiune mecanica nu schimba insa cu nimic conditiile de functionare defectuoasa pe pierdere economica. Acum, termoficarea pe toate componentele ei nu e un domeniu finantabil, bancabil”, a precizat Dumitrascu.
Apoi, Ministerul Energiei trebuie sa anuleze proiectul de fuziune a RADET cu ELCEN, producatorul de energie termica controlat de stat caruia Regia ii datoreaza peste 3,6 miliarde de lei (811 milioane de euro). Deocamdata, Ministerul Energiei, care controleaza 97,51% din capitalul companiei, “analizeaza” mai multe variante.
Potrivit lui Dumitrascu, aceasta fuziune, promovata de “falsi profeti”, ar crea un “monstru” cu pierderi anuale de 600 milioane de lei si ar fi doar “o alta minciuna” aruncata pe piata ca datoriile Regiei au disparut. In acelasi timp, sunt prea multe autoritati care reglementeaza sectorul termoficarii.
Citeste si:
“In toata tara e o fuga crasa de asumarea deciziei pentru eficientizarea sistemului de termoficare. Toti au vrut doar liniste sociala”, a adaugat Dumitrascu.
Reforma RADET, insuficienta. Piata are nevoie si de producatori de energie termica
Potrivit lui Dumitrascu, imbunatatirea sistemului de termoficare in Capitala depinde si de aparitia unor noi producatori de energie termica. In prezent, cea mai mare parte a caldurii generate in Bucuresti vine de la compania de stat ELCEN. Pe piata mai activeaza o companie, Vest-Energo, dar care are o cota de piata redusa, cu toate ca preturile pe care le practica sunt mai mici.
“De 7-8 ani sunt companii 5-6 companii care au propus sa construiasca CET-uri in Bucuresti. Daca ar aparea 5 CET-uri noi, cu o capacitate cumulata de 250 MW, Primaria ar economisi anual 250 milioane de lei. Daca reforma s-ar face de la A la Z, economiile anuale ar fi de 450 milioane de lei”, a afirmat Dumitrascu.
Citeste si:
ELCEN are mai multe centrale in Bucuresti, dar ele se afla la distante mari fata de locurile cu consum mare, ceea ce inseamna costuri mai mari de transport si pierderi, avand in vedere ca reteaua de termoficare este invechita. Sistemul de termoficare din Bucuresti a fost conceput in perioada comunista, cand in jurul orasului existau mai multe platforme industriale. In ultimii 26 de ani, multe dintre ele au disparut, astfel ca sistemul actual de generare si distributie a energiei termice este supradimensionat.
RADET furnizeaza energie termica pentru peste 560.000 de apartamente si 1,2 milioane de personae din Capitala, pe langa circa 3.000 de firme. Ultimul an cand Regia a avut profit a fost 2010. In 2014, pierderile RADET au fost de 320,1 milioane de lei, iar cifra de afaceri a deposit cu putin 1 miliard de lei.
Sursa foto: mediafaxfoto.ro
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
