Participantii, reprezentanti ai mediului de afaceri romanesc si european, ai unor ministere si partide politice au examinat noul context in care isi vor desfasura activitatea intreprinderile micii si mijlocii dupa data de 1 ianuarie 2007. O atentie deosebita a fost acordata luptei impotriva coruptiei si a infractionalitatii ca o conditie a intaririi rolului intreprinderilor mici si mijlocii, precum si a reformelor care se impun in agricultura dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana, informeaza NewsIn.

”IMM-urile din tara noastra nu sunt inca pregatite in totalitate pentru impactul momentului aderarii. Se poate spune ca o intreprindere este concurenta pe piata externa atunci cand are deschise sucursale in tarile membre ale UE, cand este recunoscuta de mediul de afaceri din tara respectiva”, sustine Marian Petre Milut, presedintele UNPR.

Cat priveste coruptia, aceasta reprezinta un fenomen cu care se lupta toate tarile, sunt de parere reprezentantii PPE. ”Coruptia nu e specifica Romaniei. Aceasta se regaseste in toate tarile. Dar trebuie sa facem deosebire intre marea coruptie, care consta in coruperea oficialitatilor in vederea obtinerii unor avantaje, si aici trebuie sa ne concentram atentia si micile gesturi care pot fi catalogate ca fiind de corupere, dar fara implicatii majore asupra sistemului. Eu cred ca economia subterana, considerata ca fiind la baza micii coruptii, este de fapt motorul economiei. Cat timp intr-o tara vom avea cheltuieli mari si impozite mari, vom avea si economie subterana. Aceasta exista peste tot. Nu aici sunt problemele grave ale infractionalitatii ci acolo unde exista gestionarea fondurilor structurale, a banilor veniti de la UE”, sustine Peter Jungen co-presedinte SME UNION.

Aderarea Romaniei la UE presupune si alocarea unor sume importante de bani pe proiecte si programe de dezvoltare cuprinse in capitolele aderarii. Neutilizarea corecta a acestor bani poate duce la retragerea finantarii.
”UE este ingrijorata ca Romania nu va putea sa absoarba prin programe fondurile alocate. Dar,UE are nevoie de Romania si Romania are nevoie de UE, de aceea, eu sper ca inainte de prima evaluare supusa monitorizarii, numarul programelor si proiectelor sa creasca, iar banii sa mearga acolo unde societatea romaneasca are nevoie pentru a se dezvolta, asa cum prevede Acordul de Aderare.

Citeste si:

Speranta administratiei UE ca Romania isi va indeplini angajamentele asumate a dat castig de cauza experientei si asa a fost acceptata aderarea Romaniei la UE. Daca decizia nu ar fi fost luata acum in favoarea Romaniei si Bulgariei, nu cred ca s-ar mai fi luat o astfel de decizie in viitor”, a afirmat Pierre Mathijsen, presedintele EMRC Bruxelles. Acesta a adaugat ca orice decizie se va mai lua de acum incolo, in vederea aderarii la UE, va trebui supusa unui nou acord constitutional, deoarece multi europeni sunt de parere ca trebuie o noua ordine constitutionala, ceea ce va bloca mult timp aderarea la UE.

”Eforturile Romaniei depuse in favoarea aderarii cu multi ani in urma au permis redactarea unui raport favorabil, chiar daca are foarte multe recomandari, fara de care nu ar fi obtinut votul favorabil”, a explicat oficialul EMRC.

Reuniunea de la Predeal s-a incheiat cu o concluzie generala, conform careia dezvotarea imm-urilor are nevoie de un mediu de afaceri prielnic, care nu inseamna acordarea de favoruri ci rezolvarea problemelor cu care se confrunta. Acest lucru se poate rezolva prin adoptarea unei legislatii mai suple, prin debirocratizare, prin inlesnirea accesarii creditelor, prin diminuarea numarului taxelor si impozitelor.