Nu doar numarul companiilor insolvente din intervalul analizat ar fi foarte mare, ci si dimensiunea acestora. Astfel, 2.933 dintre companiile insolvente in intervalul analizat aveau o cifra de afaceri peste 1 milioane de euro, in conditiile in care media companiilor active la nivel national pe acest segment de venituri a fost de 23.455. Mediul de afaceri din Romania a pierdut in ultimii cinci ani aproximativ 13% dintre companiile cu venituri mari.

Comparand cifrele cu cele inregistrate la nivel regional sau in tarile mai dezvoltate, observam ca fenomenul insolventelor a fost exploatat in sens negativ, companiile cu probleme financiare abuzand de un cadru legislativ subred si foarte protector cu partea debitoare.

"In ultimii cinci ani, am observat un abuz al companiilor din Romania in exploatarea unui cadru juridic subred, fructificand astfel lacunele unei proceduri a insolventei foarte protectoare pentru partea debitoare. In ultimii cinci ani, Romania a inregistrat peste 100.000 de companii insolvente, cu o incidenta la 1.000 de companii active de patru ori peste media din Europa Centrala si de Est si un procent al reorganizarii reusite de maximum 3%, acesta din urma fiind de zece ori sub media din tarile dezvoltate ale UE", a declarat Iancu Guda, services director Coface.

In opinia sa, numarul foarte ridicat si calibrul mare al companiilor insolvente au plafonat nivelul cresterii economice la o medie de 3%, comparativ cu 5,25% daca fenomenul insolventelor din Romania ar fi fost aliniat la media din regiune. Aproximativ o treime din deficitul bugetar putea fi finantat prin venituri fiscale pierdute, iar creditorii din economie au inregistrat pierderi record de 127 miliarde de lei, cei mai mari pierdanti fiind furnizorii privati, cu o pondere de 47% in totalul datoriilor raportate de firmele insolvente, arata Coface.

Media incidentei insolventelor la 1.000 de companii active in cazul Romaniei intre 2011-2015 a fost de 40 companii insolvente, de aproape 4 ori peste nivelul Europei Centrale si de Est, in conditiile in care Romania a fost tot timpul in primele trei tari din regiune din acest punct de vedere. Mai mult, ponderea companiilor insolvente pentru care s-a deschis procedura de insolventa la cererea debitorului a crescut de la aproximativ 30% in 2008 (nivel anterior crizei financiare), pana la aproape 55% in 2015. Doar 2%-3% dintre companiile insolvente din Romania se reorganizeaza cu succes, de aproape zece ori mai putin decat media tarilor dezvoltate din UE.

Incepand cu anul 2014, numarul insolventelor nou deschise a scazut pe fondul intrarii in vigoare a noului cod privind deschiderea procedurii de insolventa: 28% in 2014, 50% in 2015, iar estimarile Coface pentru 2016 indica o contractie a acestora cu inca 25%. Spre deosebire de anii anterior, anul curent este primul in care Coface observa o scadere a insolventelor nou deschise cuplate cu o diminuare a riscului sistemic.

Pierderile financiare (datorii care depasesc nivelul activelor fixe) cauzate de firmele care au intrat in insolventa in primul semestru al anului curent au scazut cu 56%, in timp ce pierderile sociale (numarul locurilor de munca pierdute) s-au diminuat cu 12%. Imbunatatirea disciplinei de plata in anul curent devine vizibila la nivel national: valoarea instrumentelor refuzate la plata in primul semestru al anului curent a scazut cu aproximativ 70%, comparativ cu aceeasi perioada a anului anterior, de la 5,7 miliarde de lei la doar 1,7 miliarde de lei, in timp ce numarul SRL-urilor nou inregistrate in perioada analizata a crescut cu 26% (cel mai ridicat nivel dupa 2010).

Impactul acestor insolvente in economie

Nivelul foarte ridicat al insolventelor din ultimii cinci ani (2011-2015) a lasat urme adanci in economia nationala si in mediul de afaceri, acestea din urma putand fi evaluate din mai multe puncte de vedere, precum plafonarea cresterii economice, reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale sau pierderile cauzate creditorilor.

Plafonarea cresterii economice: conform estimarilor Comisiei Europene, nivelul PIB potential al Romaniei pentru 2011-2015 a avut o medie de 3%, semnificativ sub nivelul de 5% inregistrat inaintea impactului crizei financiare. Factorii cheie care au contribuit la aceasta contractie au fost reducerea investitiilor straine directe si absorbtia modesta a fondurilor europene (elemente esentiale pentru finantarea formarii brute de capital), nivelul scazut al productivitatii si sporului negativ in evolutia fortei de munca (pe fondul efectului de emigrare, din ce in ce mai vizibil in randul populattei calificate). Firmele romanesti care au intrat in insolventa in 2011-2015 au generat o cifra de afaceri totala de 92,5 miliarde de lei, respectiv 9% din cifra de afaceri medie inregistrata de toate companiile din Romania in intervalul respectiv.

"Productivitatea foarte scazuta a companiilor respective, pe fondul unor investitii ineficiente sau cu o finantare nesustenabila a formarii brute de capital, a contribuit negativ la valoarea adaugata de la nivel national, deci la nivelul PIB", mai spune Iancu Guda.

Citeste si:

Pentru a simula impactul companiilor insolvente asupra nivelului PIB potential, numarul companiilor din Romania care au intrat in insolventa in 2011 - 2015 a fost redus cu 75% (pentru egalizarea cu media din ECE), iar pentru companiile respective a fost simulat un nivel al valorii adaugate egal cu cel inregistrat de companiile active. Calculele interne Coface indica o crestere cu 75% a nivelului potential al PIB pentru 2011 - 2015, de la 3% la aproape 5,2%, simuland o crestere a productivitatii medii in randul companiilor care au intrat in insolventa in perioada analizata, ajustand in acelasi timp numarul acestora la un nivel acceptabil (media din ECE).

Reducerea deficitului bugetar prin cresterea veniturilor fiscale alimentate de contributiile sociale suplimentare: companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 avea 451.956 de salariati, respectiv 11% din totalul locurilor de munca raportate de toate companiile active. In conditiile in care doar 2% dintre companiile insolvente se reorganizeaza cu succes, putem aprecia ca majoritatea acestor locuri de munca au fost desfiintate.

Mai mult, avand in vedere ca firmele romanesti care isi intrerup activitatea au o durata medie de viata de 11 ani si sunt de doua ori mai multe decat nivelul companiilor nou inmatriculate, este greu de crezut ca firmele nou infiintate pot absorbi o parte importanta a celor peste 450.000 de salariati care si-au pierdut locurile de munca din cauza insolventei angajatorului.

"Daca ne gandim ca nivelul somajului raportat de INS pentru Romania in 2011-2015 a fost relativ stabil, inseamna ca o parte dintre acesti salariati s-au angajat la alte companii, insa majoritatea acestora probabil ca a emigrat in strainatate, in cautarea unui loc de munca", arata Iancu Guda.

Totalul veniturilor fiscale generate de impozitele pe salarii si de contributiile sociale pentru 2015 a fost de 26,6 miliarde de lei, declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 indica un impact negativ in veniturile fiscale de aproximativ 3 miliarde de lei, ceea ce reprezinta 29% din totalul deficitului bugetar din 2015, respectiv 10,3 miliarde de lei.

Pierderile cauzate creditorilor: declaratiile financiare ale companiile care au intrat in insolventa intre 2011-2015 indica un nivel total al datoriilor acumulate in bilant de 127,5 miliarde de lei, respectiv 15% din totalul datoriilor aferente tuturor companiilor din Romania. Dintre toti creditorii firmelor insolvente, furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi, in conditiile in care acestia concentrau 47% din totalul datoriilor, respectiv 60 miliarde de lei.

In acest clasament, urmatorii creditori care au pierdut sunt institutiile de credit (banci, IFN, companii de leasing), care raportau 36 miliarde de lei datorii in bilantul companiilor insolvente, respectiv 28% din totalul datoriilor, fiind urmate de autoritatile statului, cu 26 miliarde de lei si o pondere de 20% in totalul datoriilor firmelor insolvente. Doar 6 miliarde de lei, respectiv 5% din totalul datoriilor, au fost atrase de firmele insolvente de la entitati afiliate.

"Faptul ca furnizorii au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza companiilor care au intrat in insolventa in perioada 2011-2015 nu este o intamplare. Pe fondul conditiilor de finantare bancara din ce in ce mai exigente incepand din 2009, firmele private au fost nevoite sa apeleze din ce in ce mai mult la creditul furnizor", mai spune Iancu Guda. In opinia sa, riscul de neplata a fost amplificat in perioada 2008 - 2013, deoarece:

  • Fenomenul a fost unul generalizat, foarte multe companii promovand acelasi comportament in aceeasi perioada;
  • Fenomenul a fost amplificat pe lantul comercial, pe masura ce solicitarile de extindere a termenelor de plata/ incasare inaintau pe lantul furnizor. Termenul mediu de incasare a creantelor inregistrat de companiile romanesti a crescut de la 60 de zile in 2008 la 104 zile in 2015;
  • Fenomentul a creat o crestere a interdependentei intre companii, din ce in ce mai multe firme semnaland incapacitatea temporara de plata pe fondul neincasarii creantelor de la clientii importanti;
  • Durata de transformare a veniturilor din incasari a crescut, in timp ce presiunea de concretizare a cheltuielilor in plati a crescut, de asemenea, amplificand presiunea asupra lichiditatilor companiilor.

Sursa foto: Gunnar Pippel / Shutterstock