Industria textila este blamata adeseori pentru salariile mici pe care le ofera, pentru conditiile nesigure si nepotrivite si pentru ritmul alert in care isi tine angajatii. Odata cu renuntarea la productia de tip lohn si reorientarea catre produse integrate, fabricile din Romania au inceput sa investeasca in oameni si implicit sa ridice nivelurile salariale. O fabrica din Vrancea ofera pachete salariale care pornesc de la 1.700 de lei, cu bonuri de masa si transport asigurate, iar salariul mediu este de 600 de euro. Problema este ca nu gaseste suficient personal calificat si dispus sa lucreze in aceasta industrie.

Pandora Prod. este business-ul familiei Simiz, cu o traditie de peste 22 de ani, care anul trecut a avut o cifra de afaceri de 44 milioane euro, in crestere cu 20% si un portofoliu de clienti care cuprinde branduri premium-high precum Massimo Dutti, Hugo Boss, Cos, Ted Baker si Victoria Beckam. Afacerea a crescut semnificativ in 2008, dupa ce antreprenorii romani au decis sa renunte la productia de tip lohn si s-au orientat catre produse integrate, oferind servicii de creatie, design si productie.

Pandora Prod detine doua fabrici de productie in Focsani si Tecuci, in care lucreaza peste 1.000 de angajati. Salariile acestora sunt peste media inregistrata la nivel national in fabricile de confectii, care de multe ori pleaca de salariul minim pe economie si care cresc gradual, in functie de vechime, ore suplimentare, bonusuri de performanta. Mai exact, in fabricile Pandora, pachetul salarial, care include tichete de masa, bonusuri de performanta si transport, porneste de la 1.700 lei net, in timp ce pachetul salarial mediu depaseste 2.000 lei net.

Despre salariile mici din aceasta industrie, proprietarul Pandora spune: “Cred ca se discuta doar despre o anumita zona, a fabricilor slab dezvoltate, care lucreaza in sistem lohn si care se chinuie sa supravietuiasca”, spune Dorel Simiz. Sistemul lohn este caracterizat in principal de forta de lucru ieftina si personal necalificat sau cu pregatire slaba, in timp ce la polul opus se regasesc fabricile cu departamente de achizitii, vanzari sau programare, ateliere proprii de creatie sau design si unitati de productie tehnologizate.

Mi-e greu sa cred ca o fabrica de textile care lucreaza in lohn poata da salarii mari. Dar comparativ cu alte zone, industria textila nu aduce niciun prejudiciu economiei nationale. In schimb, este catalogata ca fiind oaia neagra pentru ca da aceste salarii mici. Cred ca este o preconceptie legata de acest domeniu ca fiind industria consumatoare de forta de munca cu plusvaloare mica.

“Daca definim pachetul salarial mediu al muncitorilor este un lucru, daca definim pachetul salarial mediu al fabricii este altceva, pentru ca au aparut foarte multe pozitii de care industria textila are nevoie si care sunt foarte bine platite”, spune Simiz. Printre acestea, constructia de tipare, controlul de calitate sau programarea sunt cateva dintre domeniile unde salariul unui angajat depaseste 4.000 de lei. Avand cativa zeci de angajati in asemenea departamente, salariul mediu pe fabrica se ridica la 600 de euro, dupa cum declara antreprenorul roman.

Salariul mediu pe muncitor este in jur de 400-500 de euro, in timp ce muncitorii incepatori si necalificati pornesc de la pragul minim pe economie. Acestia exista intotdeauna intr-un anumit procent in fabrica si chiar daca pornesc de la nivel salarial redus, producatorii investesc in aceasta forta de munca timp de aproximativ sase luni si de multe ori, jumatate dintre ei renunta, povesteste Simiz.

Despre cum gaseste forta de munca, proprietarul Pandora spune: “Oameni dispusi sa lucreze in fabrica gasim. Nu e nici greu, nici usor”. Antreprenoul chiar admite ca si-au pastrat forta de munca si ca in fabrica exista un procent de doar 5% de angajati care migreaza.

Adevarata provocare a fabricii vrancene este gasirea personalului calificat, care lipseste cu desavarsire din industria romaneasca. “Nu e usor sa gasesti persoane calificate, noi calificam la locul de munca, dar ne gandim in perspectiva cum sa ne pastram si sa aducem personal calificat in fabrica. Deocamdata nu am avut un handicap din acest punct de vedere, dar observ ca scolile profesionale nu mai produc, procentul tinerilor care se orienteaza spre acest domeniu este din ce in ce mai mic, iar perspectiva nu este cea mai minunata”, incheie Simiz.

Despre cum vrea sa vina in sprijinul acestei lipse de personal calificat si a industriei textile antreprenorul roman din Vrancea, citeste pe Wall-Street PRO.

Sursa foto: S_L/Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Andra Imbrea
Andra Imbrea s-a alaturat echipei Wall-Street in 2015. A studiat jurnalismul si economia, pe care incearca sa le imbine in cadrul materialelor sale despre industria de fashion, retail&FMCG si Media&Advertising. Iubitoare de pisici, carti si festivaluri de muzica.   

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri