Anul trecut, Pandora Prod a avut o cifra de afaceri de 44 milioane euro, in crestere cu 20% si detine un portofoliu de clienti care cuprinde branduri premium-high precum Massimo Dutti, Hugo Boss, Cos, Ted Baker si Victoria Beckam. Afacerea a crescut semnificativ in 2008, dupa ce antreprenorii romani au decis sa renunte la productia de tip lohn si s-au orientat catre produse integrate, oferind servicii de creatie, design si productie.

Fiind o afacere de familie cu o traditie de peste doua decenii, Pandora Prod nu a beneficiat de investitii sau finantari din partea statului, insa antreprenorul roman spune ca i-ar placea sa vada aceasta industrie sprijinita de Guvern. “Ma tem ca la noi politica aluneca in alta parte, e mai tentanta industria softului, unde daca stam sa ne gandim tot un fel de lohn este, nu avem noi un brand cu care iesim in afara, ne vindem forta de munca altora, ce-i drept mai scump decat in industria textila. E aceleasi mecanism, putini sunt cei care si-au creat business-uri proprii, cred ca e un procent de 10%”, spune Simiz.

Pe langa aceasta, Dorel Simiz considera ca sectorul confectiilor are nevoie de o mai mare expunere pe plan international, iar acest lucru se poate face doar prin participarea la targuri internationale. “Firmele romanesti trebuie sa iasa in afara granitelor si sa arate pietei internationale ca aici exista o forta calificata de munca si pregatita tehnologic. Piata romanesca este una mica, dar are potential mare de crestere, dar mai intai trebuie sa fie sustinuta, sa i se ofere o cultura antreprenoriala care probabil a existat in perioada interbelica, iar ulterior dupa Revolutie, oamenii au inceput sa si-o insuseasca, dar destul de incet”, spune Simiz.

In acest sens, proprietarul Pandora propune ca masura pentru redresarea industriei textile un mod de comunicare mai eficient intre patronate si Ministerul Economiei. Potrivit acestuia, exista blocaje in aceasta relatie, transpuse in faptul ca firmele romanesti cu branduri proprii nu pot participa la targurile internationale de profil, desi buget exista.

Citeste in Wall-Street PRO despre planul companiei romanesti de a veni in sprijinul industriei textile.

Citeste si:

De asemenea, un institut de moda pentru studentii care doresc sa lucreze in acest domeniu este necesar in Romania, dupa parerea lui Simiz. Astfel, romanii nu ar mai fi nevoiti sa plece la studii in strainatate, unde exista deja asemenea institutii si unde, de multe ori, aleg sa ramana si sa practice aceasta meserie. In acest timp, industria romaneasca ramane fara personal calificat, iar firmele ajung sa angajeze designeri straini.

Ultima si cea mai importanta masura pe care Simiz ar aplica-o in Romania se refera la investitiile pe orizontala in acest domeniu: in tesatorii, filaturi sau topitorii, care ar produce astfel materia prima necesara realizarii de articole vestimentare si ar determina cresterea acestei industrii prin faptul ca s-ar renunta la importuri, iar banii s-ar intoarce in economia romaneasca.

Deoarece astfel investitii sunt destul de costisitoare, potrivit lui Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele Federatiei Patronale a Textilelor, Confectiilor si Pielariei (FEPAIUS), o filatura moderna costa 15 milioane de euro, iar o tesatorie poate fi intre 40 si 50 milioane de euro, ar fi necesara interventia statului, care ar putea contribui cu o parte din investitie, restul putand fi realizata de mai multi antreprenori din industrie. “In acest moment, industria nu se dezvolta pentru ca isi importa materia prima din Europa, in special din Italia sau Turcia. Cred ca au inceput sa apara pe plan local antreprenori dispusi sa investeasca pe orizontala, insa nu stiu cat sunt sustinuti. E o tema noua pentru antreprenoriatul din aceasta industrie, dar asta nu inseamna ca nu sunt deschisi. Investitiile sunt mari, intr-adevar, iar in alte tari aceastea au fost facute doar cu ajutorul statului, a facut parte dintr-o politica de stat”, mai spune Simiz.

Anul trecut, industria textila a avut exporturi de 5,7 milioane euro, fiind al doilea exportator al Romaniei, dupa constructia de automobile de cea de piese de schimb. Dintre acestea, exporturile de articole de imbracaminte au fost de aproape 3 miliarde de euro, produsele din piele au fost peste 1,6 miliarde euro, iar alte confectii textile au reprezentat aproximativ 1,1 miliarde euro. Aceste exporturi reprezinta 70% din capacitatea totala de productie a tarii, restul fiind reprezentat de companiile autohtone. Totodata, din primii 100 de exportatori cu capital autohnton ai tarii, 40 sunt din industria textila. In Romania mai exista aproximativ 9.700 de societati comerciale care activeaza in industria textila,a confectiilor si a pielariei, atat cu capital strain, cat si autohton, cu peste 250.000 de angajati. Dintr-acestea, aproape 6.000 produc imbracaminte, 1.900 confectii si textile si 2.000 marochinarie.

Sursa foto: Oleksandr Berezko/Shutterstock