Perspectivele de rating ale administratiilor din Romania, Bulgaria si Croatia vor avea o evolutie similara cu a celor din statele din Europa Centrala si de Est acceptate recent in UE, insa cu un decalaj de doi-trei ani, se arata intr-un raport al agentiei de evaluare financiara Standard & Poor's.

S&P acorda calificative unui numar de 39 de administratii locale si regionale din 11 state din Europa Centrala si de Est. In toate aceste tari, cu exceptia Bulgariei, Cehiei, Poloniei si Rusiei, ia in calcul doar capitalele administrative sau economice. De aceea, unele concluzii ale acestui raport pot sa nu reflecte situatia medie dintr-o anumita tara, ci nivelul de dezvoltare la care se afla cea mai puternica administratie de pe teritoriul sau.

Romania nu este recomandata

Dintre cele 39 de ratinguri, 12 recomanda investitiile, dar calificativul acordat Romaniei nu se numara printre ele. In ultima perioada, ritmurile de crestere a economiilor din cadrul Europei Centrale si de Est au fost mai mari decat media europeana. Pe de alta parte, nivelul de bunastare este scazut si va fi nevoie de mai multe zeci de ani pentru ca administratiile central- si est-europene sa ajunga din urma institutiile similare din Europa de Vest in materie de infrastructura, calitatea serviciilor si standarde de viata.

Citeste si:

Agentia de evaluare financiara mai mentioneaza in document ca sectorul public din Europa Centrala si de Est trebuie sa se restructureze pentru a deveni mai eficient. In plus, sistemul fiscal depinde prea mult de industrie si prea putin de sectorul de servicii. In aceasta regiune, capitalele sau centrele economice gazduiesc majoritatea companiilor locale si internationale si atrag cea mai mare parte a investitiilor, ceea ce explica nivelul ridicat al indicatorilor economici pe cap de locuitor din aceste zone, in comparatie cu restul tarii.

Totodata, structura datoriilor contractate de administratiile locale si regionale din Europa Centrala si de Est se imbunatateste, apropiindu-se de standardele din Occident.

Riscuri ridicate pentru Bucuresti

Un numar tot mai mare de administratii municipale, incluzandu-le pe cele din Bucuresti, Budapesta, Cracovia, Sofia si Praga, contracteaza imprumuturi pe termen lung, cu o perioada de rambursare de 10-30 de ani. Tot mai multe astfel de administratii beneficiaza de conditii mai avantajoase de creditare, in urma imbunatatirii ratingurilor si a cresterii increderii de care se bucura pe pietele financiare. Pe de alta parte insa, riscurile asociate cursului de schimb valutar raman ridicate, in special in Bucuresti, Sofia si Istanbul. Totodata, marea majoritate a acestor administratii au probleme legate de transparenta informatiilor din sistemele operationale si de management. Administratia Bucurestiului, de exemplu, a inceput abia recent sa publice informatii despre evolutia datoriilor sale.
Raportul S&P mentioneaza ca majoritatea administratiilor au primit ratinguri pozitive anul trecut si vor continua sa beneficieze de pe urma avansului economic, a cresterii investitiilor, a perfectionarii tehnicilor de conducere si a imbunatatirii structurii datoriilor. Totusi, perspectivele de credit si ratingurile administratiilor locale si regionale din Europa Centrala si de Est vor fi, si pe viitor, influentate de continuarea reformelor guvernamentale, a intensificarii presiunilor de crestere a cheltuielilor si a investitiilor in modernizarea infrastructurii. Conform materialului S&P, acesti factori vor duce la cresterea datoriilor si la scaderea performantelor financiare.
In ceea ce priveste administratiile locale si regionale din statele care vor adera la UE in al doilea val - respectiv Croatia, Bulgaria si Romania -, raportul S&P mentioneaza ca nivelul de dezvoltare a infrastructurii, standardele de viata si tehnicile de conducere sunt, cu cateva exceptii, mai putin performante decat cele din statele acceptate recent in UE. Aceasta situatie ar putea duce la deteriorarea indicatorilor financiari ai acestor administratii si ar putea restrictiona avansul ratingurilor, luand in calcul si riscurile suplimentare aduse de continuarea reformelor guvernamentale si a lipsei de flexibilitate financiara.