“In anul 2016 am inceput transformarea in profunzime a companiei, in urma unui amplu program de auditare si de eficientizare a proceselor si fluxurilor de lucru. Schimbarea numelui companiei este una partiala, nu integrala, Apa Nova, puternic asociata de bucuresteni cu serviciul de alimentare cu apa potabila, ramanand in continuare principalul element de identificare al companiei”, au anuntat, marti, reprezentantii companiei, in cadrul unei conferinte de presa, potrivit News.ro.

Apa Nova asigura atat serviciul de alimentare cu apa potabila, dar si pe cel de alimentare cu apa industriala, preluarea apelor pluviale, precum si preluarea si epurarea apelor uzate.

Conducerea companiei subliniaza ca a modificat modul de facturare, regulile la bransare, modul de preluare a sesizarilor, prioritatile investitiilor in infrastructura de apa-canal in urma unei dezbateri din aprilie 2016, un dialog cu 1.500 de oameni.

Contractul prin care Apa Nova Bucuresti a devenit concesionarul serviciului de alimentare cu apa si canalizare in Capitala prevede si angajamentul atingerii unor parametri de performanta, pe care compania sustine ca i-a depasit.

In anul 2016, compania a investit 129 milioane lei, iar pentru anul 2017 investitiile alocate sunt prevazute la acelasi nivel.

„In 2017 vor fi reabilitati 19,5 km retea de canalizare; cele mai importante, fiind colectoarele de pe Soseaua Mihai Bravu si Bulevardul Coneliu Coposu”, arata compania.

De asemenea, in urmatoarea perioada va avea loc o reasezare a structurii tarifare, prin diminuarea costului serviciilor de furnizare a apei potabile si cresterea costului canalizarii, pentru a reflecta “corect” investitiile necesare in infrastructura de canalizare si costurile operari, potrivit companiei.

“Cele doua evolutii se compenseaza reciproc, tariful net cumulat practicat de Apa Nova – Compania de Ape Bucuresti, ramanand neschimbat – la una dintre cele mai mici valori din tara pentru acest tip de servicii. Decizia a fost luata de comisia internationala de experti, in urma analizarii investitiilor realizate si a celor necesare pe mai departe in infrastructura de canalizare”, mentioneaza Apa Nova.

Decizia a fost supusa analizei si ulterior aprobata de Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice (ANRSC), care a informat Primaria Bucuresti.

Compania de utilitati sustine ca nici Primaria, nici Apa Nova nu decid modificari de tarif, mecanismul de formare a preturilor fiind unul independent si extrem de tehnic, fiind explicat in detaliu pe parcursul anului 2016.

Contractul de Concesiune a intrat in vigoare la 17 noiembrie 2000. La acea data, ponderile in cadrul tarifului cumulat apa potabila si canalizare erau urmatoarele: apa potabila 82% si canalizare 18%.

Citeste si:

Tarifele fara TVA care vor fi implementate sunt: tarif apa potabila: 65,5% din tariful cumulat la apa potabila si canalizare, adica 3,31 lei/metru cub, fata de 4,13 lei/metru cub la 31 decembrie 2016.

Tariful privind canalizarea reprezinta 34.5% din tariful cumulat apa potabila si canalizare, adica 1,74 lei/metru cub, fata de 0,92 lei/metru cub la data de 31 decembrie 2016.

„Tariful cumulat ramane neschimbat, la unul dintre cele mai reduse nivele din plan national”, au afirmat reprezentantii companiei.

Consumul de energie electrica a scazut cu 70% din 2000, ca urmare a investitiilor in modernizarea statiilor de tratare, pompare, repompare si de hidrofor, mai arata compania.

Randamentul retelei de alimentare cu apa potabila inregistrat in anul 2016 a fost de 75,5%, iar obiectivul prevazut in cadrul obligatiilor contractuale era de 67%. In anul 2002, randamentul era de 48,45%.

In anul 2016, echipele companiei au intervenit la remedierea a 7,146 avarii pe reteaua de apa si 13,975 reclamatii pe reteaua de canalizare, numarul de reclamatii scazand cu circa 25% fata de anul 2011, cand ANCAB a inceput operarea integrata a sistemului de canalizare.

De asemenea, compania a curatat 26,483 guri de scurgere si 263 km de retea de canalizare si a modernizat 20,5 km retea de apa.

Investitiile facute de companie in cei 16 ani de concesiune sunt de aproximativ 400 milioane euro.

Canalizarea Municipiului Bucuresti a fost realizata la sfarsitul secolului al XIX-lea (1881-1889), pe baza unor proiecte generale de canalizare.

In prezent, reteaua de colectare existenta cuprinde 12 colectoare principale si 12 colectoare secundare, la care se adauga retelele secundare si de serviciu, care colecteaza apele uzate si apele pluviale din cele sase sectoare administrative ale orasului Bucuresti si le transporta in caseta situata sub albia Dambovitei – colectorul general Caseta de ape uzate.

Lungimea retelei de canalizare este de 3.287,78 km, lungimea colectoarelor nevizitabile atinge 618 km; existand 50.675 guri de scurgere.