Camera de Comert Americana in Romania (AmCham), Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si Local American Working Group (LAWG) subliniaza faptul ca taxa clawback, coroborata cu toate celelalte reglementari din industria farmaceutica descurajeaza investitiile in Romania.
„Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelata cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutica din Romania, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restrictionare a accesului pacientilor romani la tratamente moderne prin retragerea de pe piata a unor medicamente sau diminuarea lansarii de produse noi. Recomandam alinierea contributiei clawback cu practica europeana in domeniu astfel incat aceasta sa devina un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fara a se transfera sectorului privat diferenta dintre consumul real al pacientilor si bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, presedinte al grupului de sanatate din AmCham.
„Sa nu uitam ca taxa clawback a fost impusa ca o masura de control bugetar in perioada de criza. In conditiile in care Romania se afla in plina crestere economica nu se mai justifica nevoia de a obliga producatorii de medicamente sa-si asume responsabilitatea tratarii pacientilor al caror tratament nu se incadreaza in bugetul alocat de autoritati pentru medicamente. Taxa clawback, in valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare in acest trimestru comparativ cu acelasi trimestru al anului trecut. Nu este echitabila, nu este predictibila, creeaza dezechilibre financiare care pot pune in pericol accesul pacientilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fara alternativa terapeutica in piata”, a adaugat Calin Galaseanu, presedinte al LAWG.
Citeste si:
„Industria farmaceutica isi doreste sa investeasca in Romania, insa reglementarile din sistemul de sanatate, coroborate, descurajeaza orice investitie prin crearea unui mediu de business ostil. Producatorii platesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculeaza in functie de bugetul medicamentelor ramas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculeaza la pretul medicamentelor la raft care include si adaosurile distribuitorilor si farmaciilor, o povara suplimentara pentru producatorii de medicamente. Metodologia de calcul al preturilor impune un pret minim european care va scadea cu 35% pentru medicamentele iesite de sub patent si care va creste riscul disparitiei medicamentelor de pe piata. Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienti. Nu exista premisele cresterii investitiilor in Romania in lipsa unor solutii eficiente si echitabile care sa imbunatateasca accesul pacientilor la medicamente si sa creeze un mediu de business transparent si predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.
Citeste si:
Investitorii in sectorul farmaceutic isi exprima deschiderea de a colabora cu autoritatile pentru a implementa un mecanism de contributie care sa asigure sustenabilitate financiara pentru bugetul public, asigurand in acelasi timp accesul rapid al pacientilor la tratament si sporind astfel atractivitatea Romaniei pentru investitii viitoare.
Companiile membre ale acestor asociatii sunt deschise dialogului si colaborarii cu autoritatile pentru a identifica un mecanism eficient si echitabil de calcul al taxei clawback, dar si pentru a gasi solutii care sa creasca potentialul Romaniei de a atrage investitii straine.
Sursa foto: Andrea Danti / Shutterstock.com
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
