Lipsa spatiilor de depozitare a produselor agricole, functionarea defectuoasa a mecanismelor de piata in domeniu, precum si modificarile survenite in legislatia europeana sunt problemele la care cauta un raspuns oficialii Ministerului Agriculturii si reprezentantii organizatiilor profesionale. Recent, partile au inceput negocierile pentru modificarea Legii nr. 73/2002 privind organizarea si functionarea pietelor produselor agricole si alimentare.

Dupa cum recunosc chiar oficialii ministerului, legea in speta a functionat defectuos inca de la intrarea sa in vigoare. In primul rand, din textul initial al actului normativ au disparut prevederile referitoare la constituirea Fondului Roman de Dezvoltare a Agriculturii si Padurilor, spune Daniel Velicu, consilier in cadrul ministerului.

Astfel, situatiile in care este necesara interventia statului pe piata (de exemplu, prin cumpararea unei anumite cantitati dintr-un anumit produs, in caz de supraproductie) nu-si mai gasesc solutionarea, in lipsa unor resurse financiare disponibile. Acelasi lucru se poate spune si despre stimularea exportului unui anumit produs, atata vreme cat fondurile alocate, strict din bugetul Ministerului Agriculturii, sunt de cele mai multe ori insuficiente.

Pe de alta parte, in cei aproape trei ani de zile de la intrarea in vigoare a legii sus-mentionate, unele prevederi ale ei au devenit neconforme chiar cu practicile europene in domeniu. Aceasta deoarece, intre timp, legislatia comunitara a suferit modificari.

Lipsesc spatiile de depozitare

Una dintre marile probleme care apar pe circuitul producator-consumator final al produselor agricole este lipsa acuta de spatii de depozitare, spune Daniel Velicu.

Este vorba, in principal, de spatii de depozitare specializate pentru legume si fructe, de tipul fostelor ILF (Intreprindere de Legume-Fructe). Dupa privatizare, multe dintre acestea si-au schimbat destinatia, iar Capitala, si nu numai, duce in prezent lipsa de asemenea depozite unde legumele si fructele sa fie preluate de la producatori si sa fie apoi dirijate catre pietele agroalimentare.

Pentru o mai buna functionare a mecanismelor de piata, in ultima perioada s-au format asa-numitele "consilii pe produs", caracterizate de consilierul Velicu drept "un fel de sfat al batranilor" destinat unui anumit domeniu. Pana in momentul de fata s-au constituit noua asemenea consilii, rolul lor fiind acela de a urmari piata unui anumit produs, de la suprafetele insamantate pana la desfacerea sa in piete si magazine, trecand prin faza de prelucrare.

Modernizarea pietelor, o investitie de viitor

Pana la "rodarea" mecanismelor economice pe filiera produselor agroalimentare, pietele din marile orase au intrat de ceva vreme intr-un proces accelerat de modernizare.

Aceasta chiar daca patronii firmelor proprietare ale pietelor agroalimentare nu primesc nici un sprijin din partea statului. Un exemplu in acest sens este Piata Minis din sectorul 3 al Bucurestilor, aflata in proprietatea cunoscutei firme de transport international auto Roli Trans. Aici a inceput un amplu proces de modernizare, care a presupus, practic, ca totul sa fie mai intai ras din temelii. "Era mai usor daca aveam un teren viran", marturiseste directorul general al Roli Trans, Costel Muraru.

Intr-o prima etapa a trebuit refacuta complet infrastructura de apa si canalizare, care era, practic, distrusa si au fost montati patru hidranti pentru pompieri. Cea de-a doua etapa a modernizarii va consta in pavarea pietei, dotarea ei cu tarabe noi, din fibra de sticla, precum si refacerea acoperisului. Acesta va fi de tip Essman, cu trape de aerisire care se vor declansa automat atunci cand temperatura creste peste un anumit nivel. Trebuie mentionat si faptul ca, in final, piata va fi inchisa si izolata termic, ea urmand sa fie dotata si cu instalatie de incalzire. Modernizarea pietei va presupune un efort financiar estimat la aproximativ 30 miliarde de lei.