Intr-o societate, managerii au interese pe termen scurt, iar actionarii pe termen lung, ceea ce poate da nastere
Numai ca aici pot sa apara prieteni sau chiar rude ale actionarului majoritar, asa ca problemele pot fi reglate dupa cum vrea actionarul majoritar. Conceptul de guvernanta corporatista, larg raspindit in lume, doar pe hirtie la noi, presupune includerea in CA a administratorilor non-executivi.

Adica a persoanelor care nu au legaturi cu managerii si nici cu actionarul. Ei se pot opune tendintei managerilor de a-si acorda salarii prea mari, de a face investitii neprofitabile, de a-si angaja rude si chiar de a da afara angajatii. Succesul unei afaceri depinde foarte mult de relatiile dintre membrii Consiliului de Administratie si conducerea societatii, mai ales ca intre ei exista interese conflictuale. O noua metoda prin care patronii pot mentine controlul este auditul de eficienta.

Pentru cei mai putini obisnuiti cu limbajul economic, definitia conceptului de guvernare corporatista este destul de ambigua. De aceea vom incerca sa vedem mai pe larg ce implica in fapt acest aspect. Potrivit lui Leo Gherghina, partener la fondul de investitii Baring Corilius Private Equity, in Romania mecanismul de reglare a problemelor dintre actionarii unei firme si echipa de manageri este Consiliul de Administratie (CA).

Acesta are rolul de a fixa strategia de dezvoltare a societatii, iar aceasta trebuie la rindul ei executata de manageri. Intr-o societate, managerii au interese pe termen scurt, iar actionarii - pe termen lung. De aici o serie de conflicte, sustine Leo Gherghina. Mai mult, prezenta in CA doar a persoanelor care au legaturi de afaceri sau de rudenie cu actionarul majoritar nu este un factor de progres pentru dezvoltarea viitoare a societatii.

Pentru o buna desfasurare a activitatii firmei este nevoie ca in Consiliul de Administratie sa existe si administratori non-executivi. Adica persoane care nu au legaturi cu managerii societatii si nici cu actionarul majoritar, zice Gherghina. Trebuie spus ca in tarile din Uniunea Europeana acesti administratori non-executivi nu sint luati de pe strada, ci urmeaza cursuri de pregatire. Un astfel de curs va putea fi urmat in Romania la Bursa de Valori Bucuresti (BVB) in cadrul Institutului de Guvernanta Corporativa.

Cum este acum in Romania

La ora actuala, la majoritatea societatilor comerciale din tara noastra actionarul unic este si manager unic. La firmele mai mari apar in CA si persoane care au legaturi cu actionarul majoritar de genul nepoti, unchi sau matusi. Astfel incit e greu de spus la care societate din Romania este implementat conceptul de guvernare corporatista.

Cred ca un model de urmat avem si in Romania. Si ma refer aici la noul Consiliu de Administratie dupa privatizare de la BCR, arata Leo Gherghina. Faptul ca stam prost la acest capitol a fost evidentiat si de un studiu intocmit de Chris Pierce, directorul Programului de Conducere a Guvernarii Globale pentru Banca Mondiala. Raportul arata ca este nevoie ca prin CNVM sa fie protejate drepturile actionarilor minoritari, sa se creeze un Institut de Guvernare Corporatista, sa se instruiasca membrii consiliului si sa se dezvolte un Cod de Guvernare Corporatista.

Conflicte care pot aparea

Potrivit raportului intocmit de Chris Pierce, in general, managerii sint tentati sa-si aloce salarii prea generoase si sa faca investitii neprofitabile. De asemenea, au tendinta sa faca imprumuturi mari pentru a promova expansiunea fara sa ia in considerare problemele care pot aparea cind cresterea pietei devine mai lenta. Tot managerii sint cei care pot sa indeparteze mijloace fixe fara stirea actionarilor si sa promoveze nepotismul.

Un director executiv poate sa-si plaseze copiii in toate pozitiile-cheie, ducind la un management incompetent si pierderi viitoare, dar la mari beneficii pentru familia directorului. In schimb, directorii din Romania, in opinia lui Leo Gherghina, au tendinta de a angaja prea mult personal, de a suprainvesti prin cumpararea de noi active si de a nu calcula costurile in cazul greselilor umane. Spre exemplu, managerii romani nu doresc reducerea de personal daca societatea are profit.

In schimb, in cazul unei greseli, concediaza angajatul fara nici o remuscare. Dar afara lucrurile nu stau asa. O concediere de personal poate avea loc si fara ca societatea sa inregistreze pierderi daca se constata ca exista prea multi angajati. Insa poate fi mai rentabil pentru societate ca omul sa-si continue munca in cazul in care costurile pentru calificarea unui alt salariat sint mai mari decit paguba produsa initial, spune Gherghina.


Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri