Producatorii de masini de lux au decis sa nu mai limiteze vitezele bolizilor, in timp ce UE vrea sa le restrictioneze la 100 km/h. Primii sustin ca au de suferit vanzarile, cei din urma au in vedere numarul mare de accidente si consumul de carburant. La mijloc sunt soferii, dornici ca turismele lor sa goneasca, macar pe hartie, chiar daca radarele le fac viata tot mai grea. Razboiul vitezei e in plina desfasurare, iar artileria grea e scoasa in prima linie.
In urma cu cativa ani, greii industriei auto, BMW, Audi, Mercedes si Lexus, au semnat un pact prin care se obligau sa limiteze electronic viteza supercarurilor proprii. Motivul principal era acela de a contribui la diminuarea numarului urias de accidente cauzate de viteza excesiva. Asa s-a ajuns ca ultimele generatii de automobile de lux, sportive, roadstere ale firmelor respective sa nu poata depasi viteza de 250 de km/h, in ciuda puterilor din ce in ce mai mari pe care le produceau motoarele. Pe langa cei patru, alti producatori au decis din proprie initiativa sa nu lase caii-putere sa-si faca de cap pe sosele, limitatoarele electronice fiind din ce in ce mai raspandite in softurile de la bordul vehiculelor. Au existat insa destule exceptii. Cei mai titrati fabricanti de masini supersportive, Ferrari si Porsche, nu si-au permis niciodata sa traga de haturi la capitolul viteza. Renumele acestor masini era bazat in primul rand pe vitezele de top pe care le atingeau, iar o limitare a acestora ar fi fost echivalenta cu reducerea volumului la sistemele audio ultraperformante.

Germania, ultimul bastion

De curand, trei dintre cei patru initiatori ai gentleman agreement-ului, respectiv tridentul german al industriei auto, au decis sa denunte intelegerea. Argumentul principal a fost generat de pierderile mari pe care le inregistreaza la vanzari in fata brandurilor Porsche si Ferrari. Investitiile insemnate in tehnologia de ultima ora care a contribuit la fabricarea de motoare din ce in ce mai performante erau anihilate exact de cifra din dreptul specificatiei viteza maxima, neschimbata de ani buni: 250 km/h. Si, daca tinem cont de faptul ca Germania este singura tara din lume fara limita de viteza pe autostrada, intelegem frustrarea soferilor nemti care au migrat, unul cate unul, catre brandurile sportive.
In acest moment, numeroase modele de pe piata ar putea depasi lejer 300 km/h daca ar fi eliminate restrictiile autoimpuse. BMW M6 sau Audi RS4 ar fi numai doua exemple de bolizi ce ar putea concura cu un Ferrari sau un Porsche, iar calculele germanilor se indreapta catre viteze care incep cu cifra 3, viitoarele modele ce vor fi lansate chiar in aceasta toamna urmand sa aiba specificata in cartea tehnica o viteza maxima care ar putea ajunge la 320 km/h. In acelasi timp, reprezentantii Lexus, divizia de lux a producatorului nipon Toyota, au anuntat ca, daca germanii pun in aplicare acest lucru, vor fi obligati, la randul lor, sa elimine limitatoarele. Daca vrem sa ne adresam cumparatorilor de Porsche si Ferrari, trebuie sa le oferim aceleasi calitati pe care le cauta la acele masini, iar viteza este una dintre ele, au mai precizat japonezii.

UE vrea sa castreze vitezomanii

Entuziasmul vitezomanilor ar putea fi temperat insa de autoritatile europene. Unul dintre comisarii UE a anuntat ca doreste sa uniformizeze legislatia rutiera pe teritoriul Uniunii. Printre prevederile aflate pe lista oficialilor europeni se numara si restrictiile de viteza care ar urma nu doar sa fie armonizate, dar maximul sa fie coborat pana la 100 km/h, chiar si pe autostrazi. In acest moment, tarile din Europa au limite de viteza situate intre 110 si 130 km/h, iar Germania nu are limita pe acest gen de sosele. In cazul acestei tari, situatia este destul de sensibila, libertatea de pe autobahn fiind considerata un drept castigat de-a lungul anilor de cetatenii nemti si care nu poate fi pierdut. Autoritatile de aici recurg la diverse stratageme pentru a reduce viteza si implicit riscul de accidente, prin impunerea unor restrictii temporare motivate fie de lucrari in zona carosabilului, fie de conditiile meteo nefavorabile. Reprezentantii UE sustin ca au purtat numeroase convorbiri cu autoritatile germane pentru a gasi o solutie, dar rezultate concrete sunt departe de a se contura. Un exemplu al reactiei opiniei publice la aceste limitari a fost dat de tabloidul Bild care a titrat: Cu aceste restrictii de viteza vom fi castrati.

Cutia neagra contra sprayul antiradar

Una dintre armele autoritatilor in razboiul impotriva vitezei este celebrul radar. Daca in Romania banalele aparate de pe masini sunt abia in primii ani de viata, in tarile europene ele au impanzit soselele, fiind montate direct pe stalpi, in intersectii sau pe autostrazi, chiar si Ungaria fiind bine cunoscuta de soferii romani pentru numarul ridicat de radare amplasate pe podurile ce traverseaza autostrazile. In tarile vest-europene, sistemul radarelor a devenit un adevarat Big Brother, Marea Britanie fiind campioana la acest capitol. Desi exista numeroase conditii care trebuie indeplinite pentru ca fotografia realizata de radar sa fie acceptata in instanta - cea mai importanta fiind amplasarea unui semn rutier care anunta dispozitivul -, milioane de amenzi pentru viteza umfla bugetele statelor europene. Mai nou, ultima inventie in materie de radare este un soi de cutie neagra ce se poate monta la bordul oricarui vehicul si care transmite in timp real unui birou de monitorizare depasirea vitezei legale, locul unde se afla vehiculul si alte date despre proprietar si masina. Din fericire pentru amatorii de viteza, este vorba doar despre un proiect realizat de IBM, testat insa cu succes. Mult mai reale sunt radarele invizibile pentru detectoare, realizate de un institut american. Dispozitivele au la baza o camera video care nu mai emite vreun semnal ce ar putea fi detectat, ci este conectata la un computer care compara viteza vehiculului cu elementele din fundal, gen copaci, stalpi. De cealalta parte a baricadei, a aparut pe piata neagra sprayul impotriva radarului, care contine o substanta reflectorizanta ce transforma placuta de inmatriculare fotografiata sau filmata de dispozitivele politiei intr-o pata alba.

Din lumea autostrazilor

Autostrazile din Marea Britanie nu aveau limita de viteza in primii ani de existenta. Ulterior, numarul mare de accidente a determinat stabilirea unui maxim de 70 mile/h (110 km/h), dar exista propuneri pentru ridicarea restrictiei la 130 km/h.
In Franta, limita de viteza pe autostrada este de 130 km/h pe timp frumos si 110 km/h cand exista precipitatii.

In Germania exista doar o viteza recomandata pe autostrazi 130km/h -, insa daca soferul care depaseste aceasta viteza este implicat intr-un accident poate fi sanctionat, iar unele companii de asigurari nu acorda despagubiri in conditiile in care accidentul s-a produs la o viteza mai mare decat cea recomandata.

Italienii au trei feluri de limitari, in functie de tipul autostrazii. In mod normal, viteza maxima este de 130 km/h, dar in zonele cu viraje coboara la 110 km/h. Pe autostrazile construite in ultimii ani si pe cele cu portiuni rectilinii este permisa o viteza de 150 km/h.

In Elvetia, limita este de 120 km/h, iar pe soselele duble, cunoscute si sub numele de semi-autostrazi, gen Bucuresti-Ploiesti, viteza maxima admisa este de 100 km/h.

SUA au renuntat la o limitare federala a vitezei si au permis fiecarui stat sa stabileasca propria limita. In acest moment, viteza maxima este intre 105 km/h si 120 km/h, in functie de stat. Pentru cativa ani, Montana a fost singurul stat american care obliga soferii sa aiba o viteza rezonabila si prudenta, motiv pentru care vitezomanii se duceau pe expressway-urile de acolo pentru a-si testa masinile. In 1999, a fost introdusa si aici o limita de 120 km/h.

Extreme

Motociclistul surprins de radar pentru cea mai mare viteza inregistrata vreodata avea 250 km/h si se pare ca tocmai incetinea ca urmare a unor avertizari primite de la colegii de trafic. La polul opus se afla un batran care a fost amendat de politia engleza cu aproximativ 200 de euro intruct circula pe autostrada cu 8 km/h.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Companii »


Setari Cookie-uri