Pretul zaharului se va majora cu pana la 30% incepand cu luna septembrie, ca urmare a cresterii cotatiilor la zahar pe piata internationala, si cu inca 50-60% odata cu aderarea la Uniunea Europeana, potrivit estimarilor facute de Patronatul Zaharului. “Noile preturi vor reflecta atat cresterea tarifelor la energie si gaze naturale, cat si scumpirea pe plan mondial a zaharului, deoarece 90% din necesarul de consum intern in tara este importat”, explica presedintele patronatului, Ioan Armenean.

Tona de zahar a fost cotata la bursele internationale, in luna mai, cu 40% mai mult decat in lunile precedente, adica pana la 220 dolari. In acelasi timp, explozia preturilor la petrol pe plan mondial a determinat o cerere mult mai mare pentru zahar, deoarece bioetanolul, supranumit “combustibilul viitorului”, care este un produs din trestie si sfecla de zahar, a devenit din ce in ce mai utilizat pentru obtinerea carburantilor. Cu o mare parte din productie indreptandu-se catre industria combustibililor, oferta pentru zaharul de consum scade, iar cererea creste semnificativ, mai ales in contextul in care India si China au devenit, din producatori, mari importatori de zahar.

Romanii vor plati mai mult pentru dulciuri

Daca pana acum doua luni un kilogram de zahar costa 13.200 de lei vechi la poarta fabricii, acum el a ajuns la 14.800 lei si va creste pana la 18.000 lei, respectiv 2,6 lei noi in magazine. Primii afectati de scumpiri sunt consumatorii finali si cei din industria produselor zaharoase. Din consumul pe tara de 550.000 de tone, 75% sunt destinate industriei, iar restul revine consumului direct.

Fermierii nu au inca de suferit, deoarece pierderile lor sunt acoperite de subventia de 500.000 lei la tona de sfecla. Insa “va avea loc o rezonare a culturii de sfecla, deoarece pe piata vor rezista doar fabricile care se mentin competitive prin productivitate mare si costuri reduse la transport, adica acelea care se afla in apropierea unor culturi favorabile de sfecla”, sustine Armenean. “Sa cultivi sfecla in sudul tarii va fi, dupa aderare, sinucidere curata”, a conchis reprezentantul patronatului.

“Romania ar trebui sa invete de la ultimii veniti in Uniune, ca sa nu se trezeasca, in momentul aderarii, cu dezechilibre pe piata alimentara, asa cum s-a intamplat in Polonia si Ungaria.”

Ioan Armenean, presedintele Patronatului Zaharului

In Romania, mai functioneaza astazi doar noua fabrici de zahar din cele 32 existente in 1990. Dintre acestea, “vor supravietui doar cele care isi pot acoperi cheltuielile de productie, pot investi in tehnologie si in conditii de igiena si mediu la standarde europene si care pot realiza cotele negociate cu Uniunea”, a declarat directorul Patronatului Zaharului, Gheorghe Bejan.

Romania a obtinut, in urma negocierilor de la Bruxelles, doar 22% din cota de 500.000 de tone de zahar pe care se angajase sa le realizeze din productia interna, deficitul dintre cerere si consum urmand sa fie acoperit, in principal, din importul de zahar brut. Productia de zahar din sfecla estimata pentru acest an este de 80.000 de tone, restul fiind prelucrat din cantitatile importate. Fabricile care proceseaza zaharul brut, adus de obicei din Brazilia la un pret de doua ori mai mic decat cel practicat de UE, vor avea de suferit, deoarece, “dupa aderare, Romania se va alinia procedurilor europene, inclusiv importului din tarile preferate de Uniune, din care este exclusa Brazilia, ceea ce inseamna o scumpire a importurilor”, a adaugat Bejan.

Zaharul se va scumpi din nou, alaturi de alte produse alimentare, in momentul aderarii la Uniunea Europeana, prin alinierea la preturile pietei unice. “Pe rafturile Europei, kilogramul de zahar costa aproximativ un euro, adica 35.000 de lei vechi. Acum, la noi, un kilogram costa intre 16.000 si 20.000 lei”, a mentionat Gheorghe Bejan. Dubla majorare a pretului zaharului se va reflecta si in costul dulciurilor si al bauturilor racoritoare. Ciocolata se va scumpi cu circa 30 %, dupa cum estimeaza consilierul juridic al unei firme producatoare de ciocolata, stefania Roman, iar la dropsuri se asteapta o crestere cu 70-80% a preturilor, potrivit directorului de marketing de la compania de dulciuri Feleacul. Fara a putea evita efectele scumpirii zaharului, “firma noastra va folosi toate oportunitatile pentru a reduce impactul cresterii pretului la produsele noastre”, a afirmat reprezentantul Kraft Foods, Doina Cavache.

Exemplul statelor care au aderat la UE anul trecut ne arata ca integrarea in UE i-a costat scump pe noii membri, daca ne referim la capitolul alimente de baza, deoarece prima reactie a fost alinierea la preturile pietei unice. In Ungaria, majoritatea produselor alimentare s-au scumpit, pretul zaharului fiind dublu fata de cel din Romania. In aceste conditii, ungurii au ajuns sa cumpere zahar, carne sau combustibil de la noi. Polonezii, cuprinsi de “febra zaharului”, s-au napustit asupra acestui produs, care se scumpise cu 70% inaintea integrarii. Cererea pentru zahar a ajuns sa se tripleze, ducand la rationalizarea produsului in majoritatea supermarketurilor din Polonia, care au impus o limita de zece kilograme pentru fiecare cumparator. “Aceeasi panica s-a inregistrat si in sectorul imobiliar si cel al vanzarii de automobile, in opinia consumatorilor, principalul vinovat fiind Uniunea Europeana”, declara analistul Société Générale, Marcin Mroz, citat de cotidianul “Liberation”.

Ramane de vazut daca, pe langa scumpirile cauzate de influentele internationale si de impactul aderarii, pretul zaharului va primi si o a treia lovitura, in cazul in care valoarea TVA va ajunge la 22%, determinand o noua majorare a costului pentru acest produs.

Diferente intre state

• Central si est-europenii cheltuie o treime din venituri pentru achizitia de alimente, pe cand cei din UE acorda doar 16% acestui domeniu

• Pretul zaharului in UE este de 630 de euro pe tona, in timp ce in Brazilia e de doua ori mai mic, iar in Romania, de 450 euro/tona

• Romania importa zahar brut cu 240 dolari/tona, iar UE importa cu 523 euro/tona

• Romania se afla pe locul 75, din 102 de tari inscrise intr-un clasament mondial, realizat de Forumul Economic Mondial, privind competitivitatea in 2003, cu 8 locuri mai jos decat in 2002. Topul analizeaza economiile din perspectiva capacitatii de crestere economica. Fruntasele acestui clasament sunt: Finlanda - primul loc, urmata de SUA, Suedia, Danemarca, Elvetia, Taiwan, Singapore, Norvegia, Islanda si Australia. Elvetia - locul 22, Slovenia - 31, Ungaria - 33, Polonia - 45, Croatia - 53 si Bulgaria - 64. Pe ultimele locuri: Bangladesh, Mali, Angola, Ciad si Haiti.

• Romania a obtinut, in urma negocierilor cu UE, o cota de 109.000 tone de zahar din sfecla, plus 329.000 tone zahar brut din import si 9.000 tone de izoglucoza

• Castigul la hectar de sfecla de zahar este de 40-50 milioane lei, fata de 10-16 milioane la hectarul de porumb

• Productia de zahar din sfecla in Romania a scazut de la 322.000 tone in 1990 la 51.000 tone in 2004

• Suprafata cultivata cu sfecla de zahar a scazut de la 260.000 ha in 1989 la 65.000 ha in 2002

• Romania a obtinut de la UE fonduri pentru agricultura in valoare de 3,9 miliarde de euro. Polonia a obtinut 4,6 miliarde euro, iar Bulgaria, 1,5 miliarde de euro.