O metoda aproape legala de a pune mina pe secretele concurentei este participarea la procesul de privatizare a companiilor. Aproape fiecare anunt de privatizare a fost urmat de inscrieri peste inscrieri si de retrageri la fel de spectaculoase. Motivul: cumpararea caietului de sarcini asigura accesul in camera de date, adica la secretele companiei vindute. Sint cazuri in care o firma care are bani doar pentru caietul de sarcini participa la privatizari pentru datele confidentiale. Alta metoda de a obtine informatii secrete este aceea de a racola angajati de la firmele concurente. In caz contrar, se poate apela la turnatori, adica la angajatii care sint dispusi sa vinda secrete unei alte companii contra unei sume grase.

Atunci cind scurgerea de informatii din cadrul unei companii este mijlocita de catre o persoana cu care firma are semnat un contract de confidentialitate, raspunderea este penala. Firme care au bani doar de caietul de sarcini participa la privatizari pentru datele confidentiale. Un serviciu de informatii isi propune oamenii in firme private. Oamenii concurentei sint angajati pentru secretele pe care le stiu. Unii sint prinsi. Altii sint intoxicati.
Un razboi subteran se poarta in economia romaneasca. Firmele au secrete si nu le este teama sa si le fure reciproc. Metodele sint diverse, dar scopul este unul singur: sa bati concurenta nu doar cu armele tale, ci si cu ale ei.

Contraspionajul este bine platit

Una dintre metodele de-a obtine informatii este cu tot cu angajatul care le detine. In ciuda legii si a contractelor de confidentialitate, accesul la informatiile secrete poate asigura un salariu mai bun pentru „recrut“.

Directorul unei companii private de detectivi particulari ne-a declarat ca cele mai bine platite actiuni de urmarire sint cele care vizeaza spionajul industrial si supravegherea loialitatii angajatilor fata de companii. „Sint numeroase cazuri in care reprezentantii unei companii, care isi suspecteaza anumiti angajati ca vind informatii concurentei, vin la noi si ne roaga sa-i urmarim. Asemenea actiuni sint platite foarte bine. Am mai avut cazuri cind concurenta a trimis la o firma o «plosnita», adica si-au trimis ei un om la un interviu pentru un post pus la bataie de concurenta. Dupa ce omul a trecut interviul si a primit jobul, el a devenit spionul companiei. Aceasta este o practica noua care a intrat destul de recent si pe piata noastra”, spune directorul unei companii de detectivi.

Verificarea de cadre

George Butunoiu, managing partner la compania de head-hunting Alexander Hughes, ne-a spus ca firmele romanesti sint foarte preocupate de a afla trecutul persoanelor pe care doresc sa le angajeze, temindu-se ca noii angajati sa nu fie cumva spioni ai unor companii concurente.

„Stiu sigur ca sint multe firme care se tem de lucrul asta (spionajul economic - n.red), pentru ca noi ne lovim frecvent de astfel de cazuri. Atunci cind vor sa angajeze pe cineva, clientii nostri se tem ca persoana respectiva ar veni de fapt de la alta firma care l-ar pune sa spioneze ce se intimpla la ei in firma. De asta apeleaza la noi, pentru a le verifica trecutul si teama asta este generata de faptul ca, probabil, acest spionaj se practica”, spune Butunoiu. „Am gasit tot felul de lucruri ascunse, un inginer care era de fapt sofer de taxi si mai multi care au inselat alte firme” spune Butunoiu. „Acum zece ani, a venit cineva care cred ca era de la SRI si care voia sa propuna pe cineva la o firma”, a exemplificat Butunoiu.

Metode de intoxicare

Citeste si:

Exista firme care, in caz de incident de securitate, trec la identificarea persoanei si a modului in care aceasta a incalcat clauzele de confidentialitate privind secretele de serviciu, insa nu trec si la intreprinderea vreunei actiuni juridice impotriva acesteia. „Unele companii obisnuiesc sa profite de contactul invizibil realizat in felul acesta cu firma concurenta, iar prin intermediul respectivului canal sa provoace chiar intoxicarea acesteia”, a spus Gabriel Ionita, ofiter de securitate SoftWin. •

Spionaj la privatizare

O metoda aproape legala este participarea la procesul de privatizare a companiilor. In istoria privatizarii romanesti, aproape fiecare anunt a fost urmat de inscrieri peste inscrieri si de retrageri la fel de spectaculoase. Motivul: cumpararea caietului de sarcini asigura accesul in camera de date, adica la secretele companiei vindute.

Cel mai recent exemplu este privatizarea BCR. ABN AMRO s-a retras din cursa invocind un motiv ciudat. Surse apropiate procesului de vinzare a bancii romanesti spun ca banca olandeza n-a acceptat conditiile de confidentialitate impuse de statul roman. Concret, olandezii ar fi vrut sa trimita pentru analiza datelor financiare ale BCR o echipa de la sucursala bancii din Romania. Aceleasi surse ne-au confirmat ca si alte nume grele ramase in competitia pentru privatizarea bancii romanesti nu intentioneaza, de fapt, sa cumpere.

Cum se impiedica scurgerile

Orice firma care se respecta are o politica de securitate bine definita, prin care sint clar specificate regulile interne de securitate si masurile impuse in situatie de incident. In cazul masurilor de ordin tehnic, se interzice intrarea in zonele de securitate sporita cu dispozitive de stocare a datelor (telefoane mobile etc.), iar informatiile secrete sint stocate pe medii care nu au conexiune la Internet. In situatia in care exista, totusi, o conexiune permanenta la Internet, sistemul de operare are nevoie de update-uri cit mai dese, instalarea unui antivirus, a unui firewall si anti-spyware&adware. De asemenea, trebuie configurat browser-ul si clientul de e-mail preferat cu setari de siguranta inalte.

Justitie discreta

Atunci cind scurgerea de informatii din cadrul unei companii este mijlocita de catre o persoana din cadrul acesteia, cu care firma are semnat un contract ce prevede clauze de confidentialitate, raspunderea este de natura penala. In Romania, au loc in mod constant procese care privesc acte de spionaj si furt de informatii de natura economica, insa, de cele mai multe ori, sint tinute secret fata de public si fata de presa. Motivul principal este acela al pastrarii imaginii nesifonate a companiilor implicate. In plus, Codul de procedura permite judecatorilor, atunci cind sint motive de interes public, sa tina procesul cu usile inchise. Partile aflate in litigiu pot prezenta probe judecatorului pe baza carora acesta poate lua o decizie similara. „De obicei interesul prioritar al firmelor implicate este acela de a nu se ajunge la proces”, ne-a declarat Gabriel Turcu.