De anul trecut, cerul Prahovei este un obiectiv sigur. Norii sunt sfartecati de rachete ori de cate ori este nevoie, iar agricultorii binecuvanteaza fiecare sedinta de tragere. In 2004, Unitatea Pilot de Combatere a Caderilor de Grindina Prahova a indeplinit 13 misiuni, lansand 131 de rachete, iar valoarea pagubelor evitate in agricultura a depasit 260 de miliarde ROL. Anul acesta, bombardamentele s-au intetit, unitatea efectuand pana acum 20 de misiuni care au spart norii cu 223 de rachete, evitand pagube de 444 miliarde ROL. Ultimele trageri au avut loc pe 5 si 6 august, cand au fost lansate 18, respectiv doua rachete, castigul implicit fiind de 22 miliarde ROL. Pierderile medii anuale cauzate de grindina in Prahova sunt de peste 100 miliarde de lei.

Sistemele antigrindina se bazeaza pe tehnicile radar si utilizarea rachetelor de mici dimensiuni, cu raza de actiune intre 400 si 5.000 de metri. Specialistii spun ca racheta antigrindina introduce in nori substante care produc nuclee active. Prin arderea unei compozitii pirotehnice speciale se genereaza aerosoli care actioneaza in interiorul norilor, prevenind formarea grindinei. Precipitatiile se uniformizeaza, motiv pentru care „bombardamentele antigrindina“ pot fi folosite cu succes si pe timp de seceta, dar si la inundatii. Statisticile arata ca, in proportie de aproape 90 la suta, caderile de grindina se inregistreaza intre orele 15.00 si 19.00, iar suprafetele afectate au latimi de trei pana la cinci kilometri si lungimi intre 15 si 25 de kilometri, dar in cazuri grave pot ajunge si pana la 100 de kilometri.

Sistemul National Antigrindina are nevoie de bani privati

„In 2005, am avut, prin hotarare de guvern, 52 de miliarde ROL pentru exploatarea si omologarea Unitatii Pilot din Prahova. Anul acesta se incheie omologarea si, practic, de anul viitor intra in operativitate“, a declarat, pentru SFin, Dinu Constantinescu, directorul general al societatii Electromecanica Ploiesti. O parte din aceasta suma este folosita pentru proiectarea si demararea lucrarilor de executie a unor unitati-pilot in Moldova, in zona Cotnari si la elaborarea studiului de fezabilitate pentru zona Vrancea. Tot anul acesta vor fi intocmite doua studii de prefezabilitate pentru Mures si Timis. „Intreg programul de realizare a Sistemului National Antigrindina avea o bataie pana in 2012. Aceasta perspectiva era decisa in ideea finantarii lucrarilor numai de la bugetul statului, ceea ce nu este realist. Mai corect ar fi, asa cum se practica si in exterior, sa se implice si agentii economici din zona. Ar fi benefica realizarea unor parteneriate cu acestia, implicarea companiilor de asigurari, exact cum se intampla in SUA, de exemplu. Altfel, programul se va intinde pe o perioada mare de timp“, crede directorul producatorului de rachete antigrindina. Pana acum s-au purtat discutii ceva mai aplicate cu autoritatile din Vrancea. Acolo este podgoria Panciu, aflata intr-o zona cunoscuta drept „polul grindinii“ in Romania, iar oamenii sunt interesati sa dezvolte astfel de parteneriate. Oficialii judetului vor sa participe la dezvoltarea infrastructurii, sa inceapa constructia punctelor de lansare. Prefectura Vrancea a identificat spatii in care poate functiona punctul de comanda prin cheltuieli minime, ceea ce va scurta termenul de punere in functiune.

Protectia costa cam 80 de milioane de lei

Schimbarile climatice din ultimii ani au accentuat preocuparile multor tari pentru dezvoltarea programelor de influentare a factorilor meteorologici. SUA au dezvoltat, in ultimii ani, aproape 100 de astfel de programe, a caror valoare depaseste 22 miliarde dolari. Pana de curand, Romania nu avea un sistem antigrindina, ceea ce facea ca sistemele similare din tarile vecine - Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria - sa aiba o eficienta limitata. Programul de realizare a Sistemului National Antigrindina si de Stimulare a Precipitatiilor a demarat in anul 2000 si se realizeaza in etape anuale cu obiective si fonduri aprobate de guvern. Pana acum au fost parcurse patru etape anuale.

Ce eforturi financiare ar presupune implementarea acestui sistem? „Costul de realizare a unei Unitati de Combatere a Caderilor de Grindina (UCCG) cu 12 Puncte de Lansare (PL) si Punct de Comanda (PC) este de 11 milioane RON, asigurând protectia a 120-140 mii de hectare. În cazul în care autoritatile locale pot pune la dispozitie locatia în care sa functioneze Punctul de Comanda si depozitul central, costurile se reduc la 6-6,5 mil RON/unitate“, precizeaza Dinu Constantinescu. Costurile variaza în functie de particularitatile zonei; daca exista drumuri de acces si alte elemente de infrastructura, sumele ar putea fi mult mai mici. „Costurile de exploatare pe sezon - de regula, între lunile aprilie si septembrie - pentru o UCCG cu 12 PL, care acopera circa 120.000-140.000 ha se ridica la 8-10 euro/ha/sezon, dar va scadea pe masura extinderii sistemului“, sustine directorul societatii Electromecanica din Ploiesti.

Aceste unitati se instaleaza în principal în zonele in care exista culturi valoroase, iar efectele caderilor de grindina se propaga pe mai multi ani. Judetele nominalizate pâna în prezent prin hotarâre de guvern pentru realizarea unitatilor de combatere sunt Prahova, Vrancea, Iasi, Mures si Timis. „Alte zone in care se recomanda implementarea sistemului ar mai fi Mehedinti, Dobrogea si Maramures. De asemenea, se pot realiza extinderi spre zonele de interes învecinate: Vrancea-Galati, Prahova-Buzau, Iasi-Vaslui“, sustine Dinu Constantinescu. Una peste alta, costurile pentru implementarea sistemului national cu opt unitati de combatere a grindinei ar putea atinge 80 de milioane RON (circa 800 de miliarde lei vechi).

Electromecanica asteapta vremuri bune

Chiar daca are, teoretic, monopol pe aceasta piata a „protectiei antigrindina“, pentru ca lucrurile se misca incet, situatia financiara a societatii nu este grozava. „In exercitiul economic de anul trecut, profitul obtinut a fost de 2.100 RON. La sfarsitul primului semestru din 2005, societatea a inregistrat pierderi de 480.600 RON. Conform planului de afaceri insa, aceasta pierdere va fi recuperata pana la sfarsitul anului“, sustine directorul societatii.

Electromecanica Ploiesti are 203 angajati si face parte din CN Romarm SA. Pretul unei rachete antigrindina este de aproximativ 300 de euro si creste sau scade in functie de cantitatea ceruta de cumparator. „Mai mult decat pretul unei astfel de rachete conteaza costul protectiei in functie de configuratia suprafetei pe care o protejam. E mult mai elocvent pentru ca numarul de rachete e diferit in functie de configuratie“, explica Dinu Constantinescu. Exportul ar putea salva bilanturile societatii, in viitor. „Am avut discutii cu mai multi utilizatori, agenti economici care au in exploatare suprafete agricole foarte mari in strainatate, interesati in protectia terenurilor respective: plantatii de citrice si de vita-de-vie. Suntem in tratative cu astfel de parteneri si nu pot dezvalui, din acest motiv, care este pretul de export al acestor servicii de protectie“, precizeaza directorul firmei ploiestene.

Castiguri suplimentare ar putea veni si dintr-o alta directie. Electromecanica a inceput sa fabrice „sere inteligente“, cu peretii din policarbonat, care filtreaza lumina si au un indice de termoizolare mai mare decat sticla folosita pana acum la noi. „Am realizat in anii trecuti, experimental, sere din structuri usoare pentru culturi mai speciale. Serele proiectate de noi permit o modelare mai eficienta. Le furnizam la pachet si pot fi instalate si mutate cu usurinta, fara sa fie necesara alta infrastructra“, spune Dinu Constantinescu. Costurile sunt in functie de marimea suprafetei: intre 30 si 100 de euro/metru patrat.

Principala preocupare ramane insa realizarea Sistemului National Antigrindina, pentru care Electromecanica va fi un furnizor important. „Vom asigura partea de proiectare a sistemelor: stabilim cate puncte de lansare sunt necesare, care este pozitionarea lor in teritoriu si, nu in ultimul rand, care va fi tehnologia de interventie. Tot noi vom asigura si mijloacele tehnice: instalatii de lansare, rachete, partea de infrastructura, transmisiuni si informatii“, a conchis Dinu Constantinescu. Finalizarea acestui proiect ar avea un efect benefic si pentru alte unitati ale armatei. Initiatorii sunt de parere ca s-ar crea astfel cateva mii de locuri de munca, o parte a celor disponibilizati din industria de aparare putand fi reintegrati in unitatile de combatere a caderilor de grindina.