Fluctuatiile pretului petrolului de pe pietele internationale afecteaza extrem de putin pretul benzinei de la noi. Iar aceasta influenta, acolo unde este, se simte dupa mai mult de o luna.

Pretul petrolului pe pietele internationale atinge record istoric dupa record istoric. Daca in urma cu aproape un an stirea care ne anunta ca pretul barilului a atins cota de 55 dolari, acum stirea ca valoarea titeiului a ajuns deja la 71 dolari nu face decat sa ne sperie si mai tare. Daca 50 de dolari era un prag psihologic, asta inseamna ca 70 de dolari este deja un prag psihiatric. Si sa ne gandim la faptul ca in urma cu zece ani, pretul petrolului era destul de linistit, fara fluctuatii majore si se situa in jurul sumelor de 22-24 dolari, iar in galopul sau nu depasea 25 dolari si nu scadea de 20. Acum insa o crestere de 1 dolar nu mai impresioneaza pe nimeni, in timp ce in urmacu zece ani, o crestere de un dolar ar fi zguduit pietele de profil.

Dar valoarea de 71 de dolari a fost atinsa saptamana trecuta de petrolul crud provenit din Statele Unite. Ca o alinare a durerii va informam ca pretul barilului de petrol din varietatea Brent (cel tranzactionat la Londra si care ne afecteaza si pe noi) s-a situat saptamana trecuta la o valoare putin peste 68 dolari. Asemenea socuri nu s-au mai intamplat dupa razboi decat in 1980, cand titeiul a juns sa coste 80 de dolari per baril. Atunci cauza era revolutia fundamentalista iraniana. In ultimele zile, cauza este reprezentata de stricaciunile produse de uraganul Katrina in zona golfului Mexic. Acolo se afla bogate zacaminte de hidrocarburi precum si o serie de rafinarii.

Pretul benzinei

Care este, de fapt, implicatia galopului pretului titeiului pe plan international asupra pretului benzinei de la noi? In primul rand, trebuie sa vedem care este compozitia pretului. La noi, circa 65% din pretul benzinei este compus din taxe si accize. Poate parea un procent extrem de ridicat, la o prima vedere. Dimpotriva, acest procent este chiar mai scazut decat in Uniunea Europeana. In vest, accizele reprezinta cam 70% din pret, in unele tari chiar 75%. Iata ca in urma majorarii accizelor de la an la an, precum si a cresterilor cumulate a pretului petrolului am ajuns acum la benzina de un euro (3,50 lei noi / 35.000 lei vechi). Restul de procente (35%) sunt reprezentate de pretul combustibilului la poarta rafinariei. Circa 25% din pret este reprezentat de costul materiei prime, adica a petrolului. Ceea ce ramane, 10%, are cele mai multe componente: transport, rata de schimb leu/euro, conditiile impuse de concurenta de pe piata si politica proprie a companiei. Astfel, evolutiile spectaculoase ale pretului petrolului pe plan international au mica influenta. Potrivit purtatorului de cuvant al companiei Rompetrol, Dan Rosu, o crestere fulminanta de 10% a pretului titeiului pe plan international influenteaza cu circa 3% pretul carburantului la pompa unei benzinarii din Romania. De altfel, fluctuatiile pretului se pot observa la noi abia dupa aproximativ 40 de zile datorita ciclului de productie.

Procentul imens de mai mult de jumatate din pretul benzinei care este reprezentat de accize are deci un rol pozitiv. Daca ar fi intr-un procent mai scazut, pretul de la pompa ar fluctua intens. Astfel, materia prima reprezinta doar 25% din pretul final, iar cresterile din ultima vreme afecteaza doar acest sfert din pret. In unele tari, guvernele reusesc sa mentina un pret stabil al litrului (sau galonului) de benzina, reducand din accize in momentele de crestere a pretului titeiului, sau prin majorarea acestor taxe in momentele de relaxare a pietei internationale.

De unde vina benzina?

Benzina sau motorina pe care o gasim la pompa provine din petrol. Pana la stadiul de carburant, petrolul trece prin mai multe faze. Cum este o resursa naturala a subsolului, petrolul se gaseste in pamant. Mai intai trebuie sa ai un petic de pamant. Ca sa stii daca ai sau nu petrol, trebuie sa faci o explorare. Prospectiile indica daca subteranul contine aur negru sau nu.

In urma unor prospectii cu rezultat pozitiv, pe teren se construieste o platforma de extractie. Mai exact o sonda. Petrol se poate gasi si in subsolul marilor, In aceste cazuri, se construieste o platforma maritima. Aceasta este un adevarat orasel in mijlocul apei. Dupa extractie, petrolul crud este transportat prin conducte speciale pana la rafinarii. Sau in unele depozite, de unde, dupa o perioada tot in rafinarie ajunge.

La rafinarie petrolul suporta mai multe procedee tehnologice complexe. Dupa spalare, substanta vascoasa intra la cracare. Aici se smulg fractii din titei. Fiecare este apoi materie prima pentru diverse produse petroliere sau care in de industria petrochimica. Benzina se obtine din amestecarea fractiilor provenite din diverse fractii petroliere rezultate din procesele de distilare primara a titeiului si de prelucrare secundara a unor produse de profil. Motorina este obtinuta in urma proceselor de distilare primara a petrolului urmata de hidrorafinare.

Obtinute astfel, benzina si motorina ies pe poarta rafinariei si prin conducte ce transporta numai produse finite se indreata spre depozite sau benzinarii. La benzinarie este ultimul episod: distributia. De aici carburantul este introdus in rezervorul masinii. Dupa faza de distributie, se mai poate vorbi de noxele pe care motoarele le emit in atmosfera.

Sulful, personajul negativ

In evul mediu sulful era considerat o substanta ce tine de magie. Se credea ca vrajitoarele folosesc sulful pentru a invoca diavoli sau pentru a face rau muritorilor. Alchimistii isi bateau capul sa-i gaseasca o utilizare. Azi, sulful a ramas tot personajul negativ. Masinile il elimina pe teava de esapament in atmosfera si contribuie la poluarea marilor orase. Rafinariile sunt obligate de Uniunea Europeana sa reduca drastic continutul de sulf din benzina. Benzina Premium are acum sulf undeva intre 150-500 ppm (= parti per milion). Benzina din categoria Super Plus are un continut de sulf de cel mult 100 ppm. La motorina, continutul de sulf e mai mare. Exista acum pe piata motorina cu un continut de circa 2000 ppm, numita Euro Diesel. Categoria Super Euro Diesel are sulf cu mult sub 500 ppm, uneori chiar 350 ppm.

Citeste si:

Europenii s-au gandit in urma cu 15 ani ca ar fi mult mai bine pentru mediul inconjurator daca sulful emis in atmosfera s-ar reduce considerabil. Din acest motiv au inceput sa curga normele EURO. La inceput, la benzinarii se vindeau carburani care depaseau chiar cota de sulf de 2000 ppm. Mai tineti minte ce fum albastru scoteau masinile in urma cu peste zece ani? Acel fum este din ce in ce mai putin intalnit la noi, iar in tarile Uniunii Europene nu mai este intalnit deloc. Dupa prima norma, EURO 1, emisa in 1992, elelalte au scazut pragul de sulf din ce in ce mai mult. Pana la urma tot se va ajunge la un continut de cel mult 10 ppm. Nu este exclus ca in urmatorii zece ani continutul sa scada si mai mult. In Romania normele EURO au fost introduse mai tarziu. De exemplu, in 2008 este prevazut ca in toate tarile din Uniunea Europeana sa se gaseasca numai combustibili cu un continut extrem de scazut de sulf: 10 ppm. Romania nu a reglementat inca obligativitatea normei EURO 5. Cu toate acestea, nimic nu ii poate obliga pe unii benzinari sa nu furnizeze produse compatibile EURO 5. Deocamdata, acest lucru se face mai mult pentru prestigiu. Ceea ce conteaza este ca mediul inconjurator ii sanatatea oamenilor beneficiaza din plin de aceasta situatie.

Strategii bazate pe sulf

Sulful a devenit un personaj principal si in rafinarii. Unele au adoptat solutia prelucrarii de petrol cu continut ridicat de sulf pentru a obtine costuri de productie mai mici. Mai intai trebuie precizat ca exista doua tipuri de titei: sour crude si sweet crude. Criteriul este continutul de sulf. Sour crude este un petrol cu continut ridicat de sulf, in timp ce sweet crude are un continut redus. Sweet crude este un tip de petrol mai scump, deoarece - pe scurt - in procesul de productie se sare peste procedeul de extragere a sulfului. De exemplu, la rafinaria Petromidia, in ultimii ani s-au realizat niste investitii ce permiteau o prelucrare mai eficienta si mai ieftina a petrolului sulfuros. Astfel, dintr-un psetrol ieftin cu un continut ridicat de sulf se obtine o benzina ce respecta normele europene in materie. Adica are un continut scazut de sulf. De partea cealalta, in regiune exisa rafinarii care in lipsa unor programe de dezvoltare cumpara petrol scump, iar combustibilii pe care ii produc sunt de o calitate mai slaba.

Normele europene

Benzina

Norma Continut sulf UE (an) Romania (an)
EURO 1 1.000 ppm 1992 1997
EURO 2 500 ppm 1996 1999
EURO 3 150 ppm 2000 2005
EURO 4 50 ppm 2005 2008
EURO 5 10 ppm 2008 nereglementat

Motorina

Norma Continut sulf UE (an) Romania (an)
EURO 1 1.000 ppm 1992 1997
EURO 2 500 ppm 1996 1999
EURO 3 350 ppm 2000 2003
EURO 4 50 ppm 2005 2008
EURO 5 10 ppm 2008 nereglementat

Schimbari de strategie

Companiile isi schimba viziunea asupra retelelor de benzinarii. Unii se retrag de pe piata iar altii inchid o serie de statii de distributie.

Numarul de benzinarii poate ajunge, la un moment dat, la o "masa critica". In acel moment, exista statii de distributie in mai toate intersectiile, cartierele si pe toate drumurile nationale, judetene sau comunale. In Bucuresti, exista zone in care o companie are doua benzinarii la distanta apropiata (cazul Lukoil). In alte locuri, exista trei sau patru benzinarii chiar una langa alta. Se poate observa ca mutarile de pe piata sunt de recul in unele zone; Shell Romania Ltd. si-a redus numarul de benzinarii si a fost cumparata de MOL Romania. Petrom intentioneaza sa "scape" de o serie de benzinarii.

Potrivit purtatorului de cuvant al Petrom, Gabriel Nastase, compania va implementa sistemul de management Full Agency. Acest concept presupune desemnarea unui partener care va angaja personal, urmeaza cu strictete regulile Petrom, iar serviciile ii vor fi recompensate cu un comision. De asemenea, o alta serie de statii vor fi inchise sau vandute, in urma unor evaluari ce privesc cash-flow-ul, infrastructura ssi echipamentele invechite, locatie fara perspective de dezvoltare. Acest proces din cadrul Petrom face parte dintr-o serie de masuri ce privesc modernizarea si dezvoltarea pe baze sanatoase a imensei companii, care alaturi de redefinirea structurii organizatorice si a procesului de lucru sa duca la imbunatatirea structurii de costuri si a productivitatii muncii. Astfel, se mai are in vedere inchiderea unor depozite, terminale, precum si efectuarea de plati compensatorii pentru disponibilizati. In luan iunie 2005, la Petrom lucrau 49.350 de salariati, cu 346 de persoane mai putin decat in perioada similara a anului trecut.

Pana acum, nu s-a pus problema de schimbare a logo-ului Petrom cu OMV. In urma achizitiei pachetului majoritar de actiuni al Petrom de catre austriecii de la OMV, se vorbea de unificarea retelelor de benzinarii. Purtatorul de cuvant al Petrom, Gabriel Nastase, ne-a declarat ca Petrom si OMV sunt doua branduri diferite cu targeturi diferite si nu se intrevede vreo schimbare in acest plan. Totusi, ambele companii sunt membre ale OMV Group, iar in unele puncte benzinariile celor doua societati sunt la distante apropiate. Acest lucru se datoreaza faptului ca la momentul conceperii strategiei de construire a retelei de benzinarii, cele doua companii erau concurente.