Privatizarea Petrom prin OMV si, mai ales, escaladarea pretului carburantilor postprivatizare nu reprezinta un bun exemplu pentru privatizarea Romgaz. Aceasta, cu atat mai mult cu cat oficialii ANRGN au anuntat, deja, o crestere a pretului gazelor cu 50 la suta, incepand cu 2006. In aceasta conjunctura, contractul de privatizare a Romgaz poate fi incheiat astfel incat sa nu se ajunga la excese? Analistii sunt pesimisti.

Investitorii cer libertate in fixarea pretului

In ceea ce priveste incheierea unui contract corect de privatizare a Romgaz, analistul Ilie Serbanescu sustine ca sansele de negociere ale Romaniei sunt aproape inexistente, atata vreme cat exista un precedent. "Din moment ce ni se impune sa privatizam si gazele cu un investitor strategic, Romania a pierdut trenul. Investitorul strategic cere clar - libertate in fixarea preturilor, altfel nu se poate. Scopul este profitul. Romania plateste de trei ori mai mult pentru gazele consumate", declara Serbanescu. La randul sau, analistul Daniel Daianu este mai nuantat, desi considera ca statul roman si-a compromis sansele de negociere. "Nu are alte parghii de interventie. Tot ce poate face este sa lupte impotriva abuzului in piata si intelegerii de concentrare intre operatori. Atat. Iar la gaze este si mai dificil decat la Petrom, deoarece cei doi investitori de la Distrigaz Sud-GdF si Distrigaz Nord - Ruhrgaz vor sa-si recupereze cat mai rapid investitia", sustine Daianu.

Romgaz nu solicita scumpirea gazelor

Directorul general al Romgaz, Alexa Jakab, sustine ca privatizarea este necesara deoarece asa se cere. In ce conditii, nu conteaza: ea trebuie facuta. Iar daca are loc o escaladare a preturilor, nu contractul e de vina, ci situatia internationala din piata titeiului, declara Jakab. Intrebat asupra costurilor gazelor naturale romanesti, directorul Romgaz ne-a spus ca acestea sunt confidentiale. "Doar Guvernul si ANRGN fac politica de preturi in Romania. Romgaz nu cere majorarea de preturi la gaze", sustine Alexa Jakab.

Socul gazelor, in tandem cu criza titeiului

Daniel Daianu sustine ca, in prezent, "gazele, ca si titeiul trec printr-un soc temporar, care permite un sprijin pentru consumatorii casnici, dar ele ar putea trece si printr-o criza de durata, care ar putea afecta economia europeana si mondiala, ca acum 30 de ani". Confom lui Daianu, intr-o asemenea conjunctura, statul roman nu prea ar mai avea solutii. El considera ca Romania ar putea sa-si stimuleze cresterea stocurilor strategice, asa cum ne cere si Uniunea Europeana, si sa caute solutii alternative - electricitate, de exemplu - care este mai ieftina. In legatura cu cresterea preturilor cu 50 la suta in 2006, Daianu considera ca Romaniei ii va fi greu s-o scoata la capat, cu o economie energofaga si consumatori saraci. "Orice scumpire cu 10 dolari/baril inseamna o reducere cu 0,5 la suta din PIB, conform studiilor OECD".