Fiul fostului pemier Nicolae Vacaroiu a detinut vreme de mai multi ani exclusivitate la distributia de dulciuri, guma de mestecat, tigari si alte consumabile in benzinariile Petrom. El incasa banii in avans, iar marfa nevanduta zacea cu lunile in rafturi. Acest exemplu a devenit deja legenda in industria petroliera, de care s-au lipit in ultimii ani tot felul de oameni de afaceri lipsiti de scupule. Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, sustine ca piata neagra a carburantilor mai este inca de peste 10% din total, adica aproape de 300 milioane de euro anual. Acesti bani ar fi suficenti pentru ca statul roman sa intervina in favoarea cumparatorilor de carburanti. De fapt, industria petroliera romaneasca a functionat gresit inca de la spargerea, la jumatatea anilor ‘90, a fostei Companii Romane de Petrol. Asa se face ca mai toti jucatorii din piata au fost iertati de la plata a miliarde de dolari la buget. RAFO Onesti, Petromidia si chiar si Petrom nu au evoluat vreme buna dupa regulile normale ale unei piete petroliere. Un cumul de factori a contribuit la atingerea, la inceputul acestei luni, a unuia dintre cele mai mari preturi la carburanti din Europa. Furtul, evaziunea, prostul management si lipsa unei strategii ne-au ajutat sa intram in Cartea Recordurilor.

“Probabil ca daca industria ar fi functionat altfel de la bun inceput, nu s-ar fi ajuns in aceasta situatie”, spune Codrut Seres, ministrul economiei. Vreme de ani buni, preturile de vanzare a produselor energetice pe piata interna au fost stabilite si sustinute artificial de stat, la nivelul unor preturi de protectie sociala. Subventionarea acestor preturi a fost suportata de companiile petroliere. “Serviciile regiilor statului s-au majorat incontinuu, din cauza pozitiilor de monopol si a costurilor interne mari, produse de intarzierea proceselor de restructurare – privatizare a acestora”, spun analistii. Pentru ca pretul de achizitie al titeiului – atat din import, cat si din tara – a fost la nivelul cotatiilor internationale, iar vanzarile de produse pe piata interna s-au facut la preturi sociale, intr-o perioada foarte lunga de timp s-au acumulat datorii uriase catre bugetul de stat, in aceste datorii regasindu-se subventiile mascate acordate tuturor consumatorilor de produse energetice din Romania. Specialistii sustin insa ca, prin privatizarea Petrom, statul nu a rezolvat problema liberalizarii reale a pietei producatorilor de carburanti, “deoarece dat fiind costul mic al titeiului romanesc, Petrom are un avantaj concurential net in defavoarea tuturor celorlalti actori de pe piata”. Petrom foloseste cele circa sase milioane de tone de titei extrase (mai bine de jumatate din consumul anual) din Romania la o valoare aproximativa de 109 dolari tona.

Media internationala a cotatiilor pentru tipul de titei Brent cu care este asimilat titeiul romanesc se mentine, in general, in jurul valorii de 400 de dolari tona. Daca analizam aceste doua aspecte din perspectiva impozitului pe profit, redus la 16%, observam cat de “interesanta” este astazi piata romaneasca, in primul rand pentru OMV-Petrom, si apoi pentru celelalte companii petroliere care mai reusesc sa vanda carburanti pe aceasta piata”, spune analistul Toader Gaureanu. Astazi, compania romano-austriaca extrage din Romania aproximativ 5,3 milioane tone titei de foarte buna calitate, care este convertit in rafinariile proprii in aproximativ 3,6 milioane tone de benzina si motorina. Aceste cantitati sunt distribuite pe piata interna prin cele doua retele comerciale reunite. Restul de aproximativ 1,5 milioane tone de benzina si motorina cerute de piata interna reprezinta miscari de piata pentru trei rafinarii. Desigur ca toate aceste aprecieri valorice sunt aproximative, dar exprima corect “raportul de forte”. Daca ar functiona regulile unei economii de piata libera, aceasta supraoferta ar duce la scaderea pretului la intern cel putin pana la nivelul preturilor internationale (mai jos poate merge doar OMV, care are titei mult mai ieftin!). De ce nu scad preturile? Oare exista un acord intre Petromidia si OMV, cei mai activi jucatori ai pietei interne? La aceste intrebari trebuie sa raspunda Consiliul Concurentei.

Ce spun greii petrolului

• Dinu Patriciu, presedintele Rompetrol, a declarat ca nivelul accizelor la produsele petroliere in Romania este peste media inregistrata la nivel european. “Motivul ar fi ca este nevoie de mai multi bani la buget. Sunt insa solutii care ar putea impaca ambele parti. Daca s-ar egala nivelul accizelor la motorina cu cel la benzina si daca s-ar introduce accizarea la pompa, bugetul ar castiga circa 12.000-14.000 miliarde de lei pe an”, a mentionat Patriciu.

Citeste si:

• Constantin Tampiza, presedintele Lukoil Romania, sustine ca, pentru a se conforma cerintelor actuale ale UE, “o rafinarie romaneasca ar trebui sa aiba o marja a costului de productie de 150 dolari tona. Noi acum vindem cu 120-130 tona de produse petroliere finite, asa ca nu ne permitem sa investim din surse proprii”. Asadar, singura solutie care mascheaza costurile mari de productie ar fi, atat pentru Lukoil, cat si pentru Petrom si Rompetrol, majorarea marjei de vanzare a carburantilor la poarta rafinariei care acum este, in medie, intre 5 si 7% pe litrul de benzina si motorina.

• Acciza suportata de consumatorul final la zece litri de motorina este de 2,59 euro. Valoarea minima a euro fata de moneda nationala nu s-a simtit la pompele de carburanti ale comerciantilor. si asta in conditiile in care, in mod normal, ar fi trebuit sa scada cu cel putin 600 de lei (6 bani RON).

“Industria petroliera romaneasca trebuie sa intre pe drumul cel drept, altfel riscam sa mai vedem derapaje greu de controlat.”

Codrut Seres,
ministrul economiei