Patru mari jucatori isi disputa piata lactatelor din Romania. O piata estimata la un miliard de euro. Si inca mai este loc, pentru ca pe acest segment se inregistreaza o crestere anuala de 7-10%. Desi o impartire a pietei in functie de vanzari este greu de realizat, intrucat fiecare dintre cei patru este lider pe un alt produs, un clasamant in functie de cifra de afaceri arata ca piata este impartita intre Friesland, Danone, La Dorna si Hochland. Cele mai mari investitii realizate pana acum se inregistreaza in zona Transilvaniei. Asa se explica si faptul ca Friesland inregistraza cea mai mare cifra de afaceri. „Friesland are in Transilvania patru fabrici: fosta Somesana Satu-Mare, cea din Cluj - Napolact, cea din Mures si cea din Timis.

Fiecare dintre acestea mai are trei-patru sateliti. Impreuna fac o structura de zece fabrici ale grupului Friesland, ceea ce ii ridica la o cifra de afaceri de peste 70 de milioane de euro pe an. Ca si cota de piata generala, se situeaza undeva la 20-25%. Urmatoarea este Danone, care este si lider pe piata iaurturilor si inregistreaza per total o cifra de afaceri de 40 de milioane de euro. Tot 40 de milioane de euro este si cifra de afaceri a societatii La Dorna, care detine suprematia la laptele UHT. Hochland realizeaza o cifra de afaceri estimata la 20 de milioane de euro, iar restul pietei este ocupat de societati cu cifra de afaceri intre 10 si 20 de milioane de euro”, apreciaza Valeriu Steriu, presedintele Asociatiei Patronale din Industria Laptelui.

Investitii masive in Transilvania

Explicatia investitiilor din Transilvania este simpla: multi procesatori de lapte prefera sa fie aproape de materia prima. „Cu exceptia iaurtului, pentru produsele care contin zer, cum este spre exemplu branza, e bine sa ai sursa de materie prima aproape”, delcara Steriu.

Citeste si:

Pana acum, branzeturile romanesti au patruns timid pe piata Uniunii Europene (UE), principalul obstacol reprezentandu-l barierele tarifare. Adica taxele vamale foarte mari, care in prezent se ridica la 30-50a. In plus, se pare ca accesul pe piete cum este cea a Frantei, Belgiei sau Germaniei este ingreunat si de firmele locale, care isi simt amenintata pozitia. O alta problema pe care o au procesatorii romani este si cea legata de calitate, dar in ultimul an aceasta problema a inceput sa se rezolve. „Ne impun conditii mai stricte decat cele pe care trebuie sa le respecte ei. Aceasta problema este insa pe cale sa se rezolve, spune seful patronatului. Nu in ultimul rand, societatile producatoare de branzeturi au preferat sa se orienteze spre tari extracomunitare si nu spre cele membre ale UE, din cauza birocratiei. Cand au vazut cate documente li se cer, multi au renuntat”, afirma Valeriu Steriu. Asa ca produsele romanesti ajung pe mesele australienilor sau americanilor.

Schimbari dupa 2007

Deocamdata, piata lactatelor pare asezata si pana in 2007 nu vor aparea schimbari majore. Dupa aceasta data insa, vor supravietui doar cei care respecta conditiile impuse de UE. Un numar mare de fabrici vor fi inchise, iar altele vor fi preluate de grupurile care isi permit sa faca investitii. Societatile de prelucrare a laptelui nu vor fi insa singurele afectate. Producatorii vor avea si ei cheltuieli suplimentare, iar ciobanii care prepara branzeturi traditionale la stana nu le vor mai putea comercializa decat daca au certificat de calitate.