"Fiecare tara participanta la proiect, Romania, Serbia si Croatia, trebuia sa plateasca o taxa de participare, de 50.000 euro, pe care Croatia nu a platit-o. Noi am platit-o. Din aceasta cauza, vrem sa rugam Ministerul Afacerilor Externe (MAE) sa trimita o scrisoare catre Ambasada Romaniei din Croatia, pentru a cere lamuriri (companiei Janaf din Croatia). Ne-am putea adresa direct companiei croate, insa consider ca e mai protocolar asa", a precizat Tudor Serban, citat de NewsIn.

Acesta a subliniat totodata faptul ca Republica Kazakhstan este foarte interesata in a participa la acest proiect.

De asemenea, intr-un interviu acordat zilele acestea de Tudor Serban in Trend Capital din Kazakhstan, in urma vizitei din aceasta tara, secretarul de stat din ministerul roman al economiei a spus: "Din punctul nostru de vedere, Kazakhstan va putea participa la acest proiect, alaturi de Romania. Daca va participa cu investitii, atunci automat inseamna ca va avea un pachet de actiuni din compania de proiect".

"Partea kazaha si-a anuntat intentia de participare la negocierile privind acest proiect inca de acum un an. Asta insemna pentru noi ca Republica Kazakhstan este interesata in a participa la acest proiect. in prezent, proiectul oleoductului Constanta-Trieste este in faza de organizare. Dar din nefericire, unul dintre participantii la proiect, Croatia, a blocat cursul negocierilor si al activitatilor", a declarat secretarul de stat de la Economie, Tudor Serban pentru Trend Capital din Kazakhstan.

Cea de-a opta Sesiune a Comisiei Mixte interguvernamentale romano-kazahstaneza de colaborare comercial-economica si tenhico-stiintifica s-a desfasurat in perioada 10-12 septembrie 2009 la Astana, Republica Kazahstan. Delegatia a fost condusa de Tudor Serban, secretar de stat la Ministerul Economiei, co-presedintele partii romane in Comisia Mixta. Din delegatia romana au facut parte reprezentanti ai Ministerului Economiei, Ministerul IMM-urilor, Comertului si Mediului de Afaceri (MIMMCMA), Ministerului Afacerilor Externe, dar si reprezentanti ai unor companii romanesti precum Romgaz, Petrom si Oil Terminal Constanta si ai Camerei de Comert bilaterale romano-kazahstaneze.

Totodata, in cadrul intalnirilor, a fost reafirmata disponibilitatea de colaborare in cadrul unor proiecte majore de interes comun, cum ar fi cel al conductei petroliere PEOP (Constanta-Trieste) si cel al conductei Nabucco, intr-o perspectiva care vizeaza cresterea in viitor a volumelor de gaze naturale produse de Kazahstan. Au fost identificate noi oportunitati de colaborare, cum ar fi cele de participare a companiilor romanesti la proiecte importante de infrastructura in Republica Kazahstan, potrivit unui comunicat emis de MAE.

Totodata, s-a convenit ca urmatoarea Sesiune a Comisiei Mixte sa se desfasoare in 2010, in Romania.
Membrii consortiului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste nu au ales inca un director general pentru compania de proiect a oleoductului. Exista trei propuneri, cate una din partea fiecarei tari, insa niciuna dintre tari nu cedeaza la propunerea sa.

Membrii consortiului companiei de proiect Constanta-Trieste s-au intalnit la 21 mai 2009, in Belgrad, Serbia, dupa sase luni de pauza.

Pana acum, membrii Comitetului Director s-au intalnit de patru ori, in septembrie 2008 in Romania, in octombrie in Serbia, in decembrie in Romania si in mai 2009 in Serbia.

Din aceasta companie de proiect fac parte Conpet si Oil Terminal, din partea Romaniei, Transnafta, din Serbia, si Janaf, din Republica Croatia.

Reprezentanti ai Romaniei, Serbiei si Croatiei au semnat la 22 aprilie 2008 acordul pentru infiintarea companiei de proiect a oleoductului Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanta-Trieste, iar cea de-a patra tara, Italia, urma sa ia o decizie in privinta implicarii in proiect dupa instalarea noului Guvern de la Roma.

Acordul a fost semnat de secretarul de stat din MEF, Viorel Palasca, din partea Romaniei, de directorul general al Transnafta din Serbia si de directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic. Fiecare tara va avea o participatie de 33,3% in cadrul companiei de proiect.

Cu Slovenia si Italia au existat discutii, insa aceste tari nu si-au desemnat companii care sa faca parte din proiect, a spus atunci Viorel Palasca. Directorul si membru in Consiliul de Administratie al Janaf din Republica Croatia, Vladimir Vrankovic, sustinea la acea vreme ca daca Italia si Slovenia nu se implica in proiect, atunci Constanta-Trieste nu se mai face.

La data semnarii acordului pentru compania de proiect, Republicile Kazakhstan si Azerbaidjan si-au aratat interesul pentru a deveni cel putin furnizori in proiect si chiar investitori.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 actiuni, iar valoarea nominala a unei actiuni este de o suta de lire. Conpet si Oil Terminal vor avea cate 350 de actiuni, in valoare de 35.000 lire sterline fiecare, si Transnafta si Janaf vor avea cate 700 de actiuni, in valoare de 70.000 lire.

Potrivit fostului director general al Oil Terminal, Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro si va fi operational in doi, trei sau chiar patru ani.

Studiul de fezabilitate pentru constructia oleoductului, efectuat de un consortiu coordonat de catre Hill International UK, prezinta trei posibile variante de capacitate de transport pentru conducta, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an. Costurile pentru modernizarea si marirea capacitatii terminalului Constanta sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an si 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru constructia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totala a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul Romaniei 649 kilometri, al Serbiei - 208 km, al Croatiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km si al Italiei - 10 kilometri. Potrivit studiului de fezabilitate, Romania ar putea beneficia din taxe si tarife de incasari de 2,27 miliarde dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, de 3,1 miliarde dolari pentru varianta de 60 milioane tone/an si de 4,39 miliarde dolari pentru varianta de 90 milioane tone/an. Aceste beneficii cumulate au fost calculate de consortiul coordonat de catre Hill International UK pentru o perioada de viata a conductei de 20 de ani.