Doua rapoarte ale Curtii de Conturi, referitoare la imprejurarile in care au fost privatizate companiile ARO Campulung si RAFO Onesti, ajung la aceeasi concluzie: nu prea exista motive pentru ca respectivele privatizari sa fie considerate reusite. Verificand daca fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a respectat metodele si procedurile prevazute de lege, Curtea de Conturi a gasit nereguli in ambele dosare. Rezultatele actiunilor de atunci ale APAPS se vad si astazi: daca la RAFO lucrurile mai merg cum mai merg si societatea incepe chiar sa-si plateasca datoriile, ARO e cu un picior in groapa falimentului, muncitorii de la Campulung protestand acum in strada.

Statul si-a asumat riscuri inutile

Aproape toate capitolele celor doua rapoarte identifica riscurile asumate de APAPS, cele mai multe dintre acestea fiind, de fapt, inutile. RAFO si ARO au fost privatizate in lipsa unor programe de restructurare, ceea ce a determinat un interes scazut din partea potentialilor ofertanti. Cele doua privatizari s-au desfasurat cu cate un singur ofertant, iar negocierile si procesul de privatizare in ansamblu nu au avut loc intr-un mediu concurential, arata institutia. Cumparatorii pachetelor majoritare de actiuni - consortiul format din firmele Imperial Oil si Canyon Servicos, in cazul RAFO, si Cross Lander, pentru ARO - au beneficiat de multe facilitati, care nu ar fi fost acordate daca procedurile normale in astfel de cazuri ar fi fost respectate. "Statul a anulat datorii de 1.600 miliarde de lei vechi la ARO si a castigat 150.000 de dolari. La RAFO, datoriile convertite in actiuni au fost de 3.600 miliarde de lei vechi, iar statul a castigat 1,5 milioane de dolari", a afirmat Paul Miercan, consilier in cadrul Curtii de Conturi, cu prilejul prezentarii celor doua rapoarte. "Daca nu ar fi fost probleme juridice care tin de penal, nu am fi transmis aceste rapoarte la Parchet, care va stabili raspunderea persoanelor nominalizate in aceste controale. Raspunderea va reveni celor implicati in privatizari si celor de la AVAS, entitati (firmele trecute in proprietate privata - n.r.), si nu numai", a declarat Dan Drosu Saguna, presedintele Curtii de Conturi.

DNA cere Curtii de Conturi sa se ocupe si de "citadela aluminiului"

Curtea de Conturi ar putea initia un control avand ca tema privatizarea Alro Slatina, la solicitarea Departamentului National Anticoruptie (DNA), a declarat, joi, intr-o conferinta de presa, presedintele Curtii de Conturi, Dan Drosu Saguna. "Am primit o adresa de la Departamentul National Anticoruptie referitoare la Alro, pe care o vom analiza. Tratam cu atentie aceasta adresa si vom anunta cand intra Alro in programul nostru", a afirmat Saguna.