“Intr-un plafon de 60.000 de euro, oamenii pot cumpara doar garsoniere si apartamente cu doua camere. Majorarea plafonului pana la 100.000 de euro ar fi un lucru foarte bun pentru toata lumea, respectiv clienti, vanzatori, dezvoltatori si banci. Clientii si-ar putea permite si o locuinta de trei sau chiar patru camere, in vreme ce bancile cred ca abia asteapta sa dea credite de 100.000 de euro, atat timp cat le garanteaza cineva, respectiv Fondul de Garantare”, spune Guzu, unul din cei mai apreciati antreprenori din mediul de afaceri local.

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR) a transmis saptamana trecuta o scrisoare catre Ministerul de Finante, in care solicita cresterea plafonului de garantare la 100.000 de euro pentru locuintele noi, care se incadreaza in programul Prima Casa.

De asemenea, reprezentantii AOAR au propus si acordarea de vouchere pentru persoanele care inchiriaza locuinte noi, pentru a stimula aparitia de noi ansambluri rezidentiale.

Proprietarul Duraziv detine mai multe ansambluri rezidentiale, pretul de vanzare al locuintelor incadrandu-se in limitele actuale ale programului Prima Casa.

Omul de afaceri a incasat anul trecut 300.000 de euro, sub forma de avans, pentru vanzarea a 40 de apartamente in orasul Popesti-Leordeni (judetul Ilfov). De asemenea, Guzu a vandut 14 apartamente si in Bragadiru ( judetul Ilfov).

Fondatorul Fabryo are in constructie inca un bloc cu 20 de apartamente, aflat tot in Bragadiru, precum si noua case in Sinaia.

“Cred ca voi reusi sa termin casele din Sinaia anul acesta. Pretul de vanzare va fi de 70.000 de euro/unitate la gri”, mentioneaza Guzu.

Pe langa investitiile imobiliare in care este implicat, omul de afaceri detine mai multe hectare de pamant in jurul Bucurestiului, pe care insa nu a construit nimic.

Valoarea investitiilor imobiliare derulate de Guzu se ridica la circa doua milioane de euro.

In afara programului Prima Casa, proprietarul Duraziv considera ca reabilitarea termica a locuintelor reprezinta o alta masura foarte buna care ar putea contribui atat la redresarea sectorului constructiilor, cat si a economiei.

“Anul trecut, noi am facut foarte putini bani de pe urma programului de anvelopare a cladirilor, pentru ca am preferat sa vindem adezivi catre depozitele de materiale de constructii si nu catre firme, deoarece nu am vrut sa riscam sa nu primim banii. Singura mare problema a procesului de reabilitare termica este ca banii ajung foarte greu la firmele de constructii si de aceea se creeaza anumite blocaje. Autoritatile ar trebui sa gaseasca o modalitate prin care sa garanteze ca firmele de constructii isi primesc banii, de exemplu, intr-un an”, mentioneaza Guzu.

Duraziv a inregistrat o cifra de afaceri de 9 milioane de euro anul trecut, in scadere cu aproape 15% fata de 2008. Vanzarile de adevizi ale companiei au totalizat circa trei milioane de euro in 2009, restul cifrei de afaceri fiind generata de profilele metalice.

Compania detine o fabrica de adezivi si profile metalice in Popesti-Leordeni, care a suportat investitii de circa sapte milioane de euro pana in prezent, cu o capacitate anuala de productie de 300.000 de tone de adezivi si 12.000 de tone de profile metalice.

Proprietarul Duraziv estimeaza o crestere cu 10% a cifrei de afaceri in 2010, mizand pe deblocarea creditarii, precum si pe continuarea celor doua mari proiecte la nivel national, respectiv termoizolarea blocurilor si programul Prima Casa.

Compania va investi 500.000 de euro in achizitionarea unor utilaje care vor mari capacitatea de productie de profile metalice a fabricii din Popesti-Leordeni la 14.400 de tone anual.

De asemenea, Guzu isi propune sa investeasca masiv in marketing, bugetul planificat pentru 2010 apropiindu-se de un milion de euro.

Pe segmentul adezivilor, cei mai importanti competitori ai Duraziv sunt Henkel, AdePlast, Baumix si Baumit.