Studentii nostri sunt mai motivati si mai increzatori in viitorul lor decat studentii din Germania. Cel putin asa arata un studiu comparativ efectuat de TNS Infrarest, la sugestia Continental AG. Studiul a fost efectuat de compania germana interesata de studenti si absolventi ca de viitoarea resursa umana a companiei pentru a vedea care sunt asteptarile lor de la piata muncii si cum privesc ei oferta educationala. De doi ani, studiul este efectuat doar in Germania, insa anul acesta compania a vrut sa vada cam cum se prezinta si studentii romani. In luna iulie, TNS Infratest a chestionat 998 de studenti din Bucuresti, Brasov, Cluj, Timisoara, Iasi si Sibiu. 319 dintre ei erau studenti la inginerie, 527 la stiinte naturale si 157 la stiinte economice. Ce a rezultat?

Teoria si practica

40% din studentii romani nu au facut niciodata practica. In timp ce in Germania practica are un rol foarte important in pregatirea universitara a viitorilor angajati, in Romania ea este privita mai superficial. Chiar daca numarul studentilor romani care fac practica este foarte aproape de cel al nemtilor - 55,2% din repondentii romani, fata de 69,1% din cei germani - la noi aceste stagii sunt privite superficial. Studentii inca mai obtin adeverinte de practica in schimbul unei mici atentii. Cat despre practica din timpul anului universitar, aceasta este privita mai mult ca o mica vacanta la mijlocul semestrului. Diferente mari fata de Germania apar cand este vorba despre practica in strainatate. Doar 1,7% din romani fac practica in afara tarii, in timp ce studentii germani merg in proportie de 23,1% in afara tarii la practica. Ca sa nu mai vorbim despre semestrele studiate in afara tarii. 1,4% de la noi merg sa studieze macar un semestru in afara tarii, in timp ce dintre germani, peste 18% pleaca.

Pentru angajatori aceste date sunt importante pentru ca fiecare angajat trebuie incadrat in shema in functie de pregatire, specializari si disponibilitati. Spre exemplu, pentru o companie cum este Continental AG, disponibilitatea studentilor de a lucra in strainatate este foarte importanta. Planurile lor de dezvoltare includ piete precum China, Brazilia, Ucraina. Prea departe insa pentru studentii romani si germani. In SUA insa, ar pleca si unii, si altii. Ce-i drept, sunt mai putini romanii care ar refuza o oferta acolo comparativ cu colegii lor din Germania. Ce-i impiedica sa plece in tari straine sunt necunoasterea limbii vorbite acolo, diferentele culturale si departarea prea mare de casa. In general, procentul baietilor care ar pleca este mai mare decat cel al fetelor. O explicatie ar fi atasarea mai mare a acestora fata de casa si familie. Asa ca, pentru Continental e clar, iar asta s-ar putea aplica si pentru alte companii: romanii refuza slujba de vis daca aceasta este in China.

Mai optimisti in viitor?

Un alt fapt pe care l-a relevat studiul companiei germane este ca studentii romani au o incredere mai mare in viitorul lor si in reusita lor in cariera decat cei germani. O duce Romania mai bine? Nicidecum. Romanii insa sunt mai putin informati, spune psihologul Aurora Liiceanu. "Romanii sunt mai optimisti. Chiar si in Eurobarometru s-a aratat ca doza de optimism si increderea in viitor a romanilor este mare, dar chiar si atunci s-a interpretat ca acesta s-ar putea datora unei necunoasteri a situatiei reale. Ar putea fi si aici acelasi lucru", spune ea. Elevii si studentii din Romania nu se informeaza despre situatia si locul tarii in lume, nu urmaresc evolutia sau aprecierile facute despre tara noastra. Cu studentii germani situatia este alta. Inca de mici, parintii au obisnuinta de a-i informa deste situatia tarii, iar studiile au demonstrat ca studentii cunosc bine situatia tarii lor.

Citeste si:

Aurora Liiceanu spune ca in Romania ingrijorator este si procentajul de absolventi de facultate care fac cu totul altceva. Conform studiului Continental, 55% din studentii romani ar accepta o slujba care sa nu aiba legatura cu pregatirea lor. Interpretarea psihologului Liiceanu? In alegerea unei meserii la noi conteaza in primul rand banii, conditiile de lucru, vizibilitatea, mai putin sa faci ceea ce ai invatat.

Calitatea studiilor

Dar cat de bine ai invatat sa iti faci meseria? Germanii gasesc o problema in faptul ca studiile universitare din Romania sunt preponderent teoretice si ca practica ocupa un loc foarte mic in programa scolara. Asta pe langa calitatea pregatirii de care beneficiaza studentii. 43,7% din studenti considera ca nivelul academic de la noi este mai bun decat in strainatate. 19,4% din cei chestionati de studiul Continental cred ca sunt mai bine pregatiti decat colegii lor din strainatate. De aceea, romanii considera ca daca sunt mai bine pregatiti, au un atu fata de vestici. Dar, atrage atentia Aurora Liiceanu, este o invatare doar academica, ce nu te face pregatit pentru viata. "Ne trebuie o cultura de formare sociala in Romania", conchide ea. E drept ca rezultatelor romanilor la olimpiade si concursuri scolare sunt foarte bune si recunoscute la nivel international, dar este vorba despre elite, despre un cerc restrans. Cei mai multi nu au parte de un sistem de formare si de practica bun. Cu toate acestea, studentii romani se tin mai mult de scoala decat cei din Germania. Studiul comparativ a aratat ca studentii romani termina scoala semnificativ mai repede decat colegii lor germani. Acestia au nevoie, in medie, de 9,3 semestre pentru a-si lua diploma, pe cand ai nostri termina in 7,9 semestre, in medie. Doar 0,4% din studentii romani au nevoie de mai mult de 10 semestre pentru a absolvi, in timp ce in Germania, 27,8% din studenti depasesc 10 semestre de scoala.

Trebuie sa invatam mai mult

Cunostintele acumulate de romani sunt mai trainice decat ale studentilor germani. Cel putin asa considera cele doua categorii interogate si cuprinse in studiul TNS Infratest. Datorita faptului ca romanii considera de durata cunostintele acumulate in facultate, nici nu sunt dispusi sa investeasca in formarea continua. Aceasta situatie devine insa o problema, o data cu modificarea studiilor universitare conform proiectului Bollogna. Licenta dupa trei ani inseamna o pregatire la un nivel de incepatori. Cunostintele de licenta presupun angajarea pe o pozitie de incepator, fara mari posibilitati de a avansa. Atunci, formarea continua si investitia in pregatire devin obligatorii.