Conform sondajului, 56% din respondenti au spus ca lipsa fondurilor ramane cel mai mare obstacol in calea dezvoltarii infrastructurii.

“Pachetul de stimulente a fost un prim pas, dar numerosi reprezentanti guvernamentali ne spun ca au nevoie de o strategie de investitii in infrastructura pe termen lung pentru a raspunde nevoilor tarii lor,” a spus Bill Bowman (foto), Deputy Senior Partner la KPMG Romania.

“Pentru a moderniza infrastructura la nivel mondial va fi nevoie de investitii masive si de cooperarea sectorului public cu cel privat multi ani de acum incolo. Tarile care reusesc sa realizeze investitiile necesare in infrastructura acum, au toate sansele sa fie liderii de maine.”

Eficienta guvernului si necesitatea unor fonduri suplimentare

Mai mult de trei sferturi (81%)O dintre reprezentantii sectorului public intervievati sunt de parere ca eficienta guvernului reprezinta o bariera serioasa impotriva realizarii proiectelor de infrastructura.

Aceasta opinie a fost impartasita si de respondentii din sondajele anterioare realizate de KPMG, un procent de 68% dintre liderii executivi si 69% din furnizorii de servicii de infrastructura din sectorul privat exprimand aceeasi ingrijorare. Toate cele trei grupuri, respectiv un procent de 69% din reprezentantii sectorului public, 56% dintre liderii executivi si 60% din furnizorii de servicii de infrastructura, au indicat de asemenea ca gradul de disponibilizare a fondurilor reprezinta principalul obstacol in calea dezvoltarii infrastructurii.

Jumatate dintre respondenti au indicat procesul lent de obtinere a aprobarilor necesare pentru pachetul de stimulente ca fiind cel mai serios obstacol in calea utilizarii rapide si eficiente a fondurilor destinate lor .

Dupa nevoia de finantare suplimentara, politizarea prioritatilor (33%) si lipsa nevoii de urgentare (21%) au fost mentionate ca fiind cele mai serioase impedimente impotriva proiectelor de infrastructura.

Exprimand aceeasi opinie ca si furnizorii de infrastructura din sectorul privat, 58% din reprezentantii sectorului public si-au exprimat ingrijorarea ca mediul politic este o piedica in calea realizarii proiectelor de infrastructura.

Dupa cum subliniaza Bowman, “In Romania, infrastructura inadecvata constituie o problema. Numerosi investitori si asociatii de afaceri au subliniat ca acesta constituie un adevarat impediment in calea investitiilor, si prin urmare, un obstacol in calea unei dezvoltari economice sustinute. Reteaua de transport este doar un exemplu - Romania continua sa aiba un numar mic de kilometri de autostrada si pentru a traversa tara esti nevoit sa circuli pe drumuri cu doua benzi periculoase si cu deficiente de calitate. Traficul feroviar se desfasoara lent si nu te poti baza intotdeauna pe acesta. Infrastructura Romaniei este ramasa in urma nu numai fata de Europa Occidentala, dar si fata de celelalte tari din Europa Centrala si de Est, cum ar fi Croatia si Ungaria.”

Solutii: Colaborare si transparenta sporita


Un aspect interesant a fost acordul exprimat in cadrul celor trei sondaje asupra modului de solutionare a impasului prin care trece infrastructura; 65% din reprezentantii sectorului public, 80% din liderii executivi si 40% din furnizorii serviciilor de infrastructura au mentionat ca guvernele ar trebui sa aiba o mai stransa colaborare cu sectorul public pentru imbunatatirea derularii proiectelor de infrastructura.
Reprezentantii sectorului public au recunoscut insa ca exista bariere in calea unei colaborari mai eficiente cu omologii lor din sectorul privat, dintre care cea mai semnificativa este diferenta de cultura intre cele doua sectoare, mentionata de 45% dintre respondenti.

Nu numai ca o infrastructura imbunatatita atrage investitii care la randul lor genereaza locuri de munca si venituri fiscale, dar este un fapt recunoscut ca activitatea in infrastructura poate reprezenta un stimul economic daca este gestionata corect. In aceasta privinta se pare ca Romania se confrunta cu intarzieri insurmontabile.

La intrebarea referitoare la modalitatile de depolitizare a proceselor in infrastructura, solutia principala indicata de respondentii din sectorul public a fost cresterea transparentei in selectarea proiectelor de infrastructura (41%), urmata de imbunatatirea procesului de achizitii prin parteneriate public-private (37%).

Reprezentantii sectorului public au indicat, de asemenea, ca o mai buna formare profesionala in sectorul public (37%), depolitizarea proceselor publice legate de infrastructura (35%) si utilizarea intr-o mai mare masura a parteneriatelor public-private (34%) reprezinta principalele modalitati de optimizare a dezvoltarii infrastructurii in domeniul lor de activitate.

“Avem acum oportunitatea rareori intalnita de a ajunge la un consens asupra modului de realizare a unor investitii strategice in infrastructura,” a adaugat Bowman. “Investitiile in infrastructura genereaza venituri imediat dar si pentru multi ani dupa aceea, stimuland economia prin crearea unor locuri de munca pe termen lung, atragerea si pastrarea afacerilor si imbunatatirea standardelor de viata.”

Potrivit KPMG, in Romania cresterea transparentei proiectelor in infrastructura este esentiala astfel incat publicul sa vada ca banii folositi din contributiile lor aduc valoare, iar autoritatile ar trebui sa isi imbunatateasca performantele in acest sens.

“In Romania este, de asemenea, nevoie de mai multe Parteneriate Public - Private (PPPs) pentru proiectele de infrastructura. Pana in prezent numarul PPPs in tara a fost foarte scazut, ceea ce constituie o pierdere, avand in vedere ca proiectele din sectorul public pot beneficia intr-o mare masura de experienta pe care o poate aduce sectorul privat. Societatile din sectorul privat pot oferi capacitatile lor tehnice si pot de asemenea orienta proiectele mai mult asupra nevoilor consumatorilor finali, datorita cunoasterii mediului de afaceri”, a continuat Bowman.