Potrivit studiului, 83% dintre cei care au dureri de cap cel putin o data pe an folosesc automedicatia cand au astfel de episoade, 9% apeleaza la medicul de familie sau la farmacist, iar 8% nu folosesc nici un fel de remediu. Persoanele peste 50 de ani consulta medicul sau farmacistul mult mai frecvent in astfel de situatii.

Pe de alta parte, ponderea celor care asteapta ca durerea sa treaca de la sine este mai mare in randul persoanele sub 30 de ani.

Dintre cei care urmeaza un tratament cand au dureri de cap, 90% aleg de obicei tratamentul medicamentos, restul de 10% folosind produse naturiste/ homeopate.

Algocalminul este panaceul la care recurg cei mai multi pentru a diminua si alina durerile de cap (63%), fiind de departe preferat de catre toate segmentele de populatie. Urmatoarele cele mai folosite medicamente la aparitia acestor simptome sunt paracetamolul (36%) si antinevralgicul (32%).

Nurofenul (22%) si aspirina (21%) completeaza topul celor mai folosite cinci medicamente in remediul durerilor de cap. Odata cu inaintarea in varsta, creste si preferinta pentru medicamente cum ar fi antinevralgicul sau aspirina, in timp ce in randul tinerilor sub 30 de ani, Nurofenul si-a castigat o mare popularitate, fiind al doilea cel mai folosit medicament dupa algocalmin.

Odata cu inaintarea in varsta, atat ponderea celor care acuza lunar astfel de dureri, dar si frecventa crizelor cresc. O persoana tanara, de pana in 30 de ani, se plange de dureri de cap in medie de 1.4 ori pe luna, in timp ce in randul persoanelor de peste 50 de ani durerile de cap se instaleaza mult mai frecvent, in medie de 2.5 ori pe luna.

Mai predispuse unor stari de disconfort generate
de durerile de cap sunt femeile, persoanele cu nivel de educatie scazut, dar si persoanele vaduve si cele care locuiesc in mediul rural. Studiul indica si o legatura puternica intre nivelul de trai si frecventa instalarii unor astfel de episoade. Cu cat veniturile sunt mai scazute, cu atat mai mare este si incidenta durerilor de cap.

Pentru 46% dintre romanii afectati cel putin o data pe an de dureri de cap, migrene sau cefalee, criza dispare dupa cel mult o ora, in timp ce pentru mai mult de jumatate durerile dispar in general dupa cateva ore sau chiar dupa o zi. Un mediu de lucru prea stresant sau prea monoton, cu termene de predare stranse si in care relatiile cu sefii sau colegii sunt mai tensionate se asociaza cu o durata mai mare a crizelor.

Cel mai frecvent, aceste dureri sunt localizate in zona fruntii (41% dintre cei afectati anual) sau sunt dureri generalizate in toata zona capului (29%). Relativ frecvente sunt si durerile in zona oculara (20%) sau a tamplelor (19%).

Cele mai frecvente simptome asociate durerilor de cap sunt ametelile (26%), starile de agitatie (15%), tulburarile de vedere (13%), dificultatile de concentrare (11%), greata (11%), lipsa poftei de mancare (11%) si afectarea capacitatii motrice (11%). 39% dintre cei intervievati nu au semnalat si alte simptome, ponderea acestui segment fiind semnificativ mai mare in randul persoanelor tinere, necasatorite, dar si in randul celor care au foarte rar dureri de cap (1 - 6 ori pe an).

Inaintarea in varsta favorizeaza aparitia unor simptome asociate durerilor de cap, precum tulburarile de vedere, cresterea tensiunii arteriale sau afectarea capacitatii motrice. Tulburarile de vedere, greata sau varsaturile sunt simptome asociate care apar mai frecvent in randul persoanelor care acuza dureri de cap de durata mai mare (in jur de o zi sau mai mult).

Respondentilor li s-a cerut sa numeasca si situatia in care durerile de cap se instaleaza cel mai frecvent. Astfel, principalii factori care duc la declansarea crizelor sunt stresul (pentru 33% dintre cei afectati), oboseala (22%) sau supararea (12%).

Riscul de declansare a durerilor de cap din cauza supararii sau temperaturilor extreme (scazute sau ridicate) este semnificativ mai mare in randul persoanelor peste 60 de ani decat in alte segmente de varsta.

Persoanele vaduve acuza mai des astfel de episoade din cauza supararii, deprimarii sau plansului, in vreme ce persoanele cu educatie superioara sunt mai predispuse acestor crize dupa un efort intelectual sustinut, dupa utilizarea intensa a computerului, dar si dupa ce stau mai mult timp in incaperi neaerisite sau in care functioneaza aparatul de aer conditionat.