Deprecierea monedei europene si scumpirea utilitatilor, cumulate cu liberalizarea comertului mondial cu textile si implicit disparitia lohn-ului, afecteaza puternic industria textila romaneasca.

Daca acapararea pietei mondiale de textile de catre China era o chestiune previzibila, textilistii autohtoni spun ca intarirea leului a fost bomboana de pe coliva. Sefii companiilor de profil sustin ca exista riscul ca, anul acesta, aproape jumatate din firme sa-si inchida portile. Totodata, liderii industriei textile ameninta ca, daca nu se iau masuri, de saptamina viitoare vor trece la actiuni de protest in strada.

Din cele aproape 8.900 de firme care activeaza in industria textila, numai 300 sint mari companii si doar acestea au sanse sa-si prelungeasca durata de viata pe piata. Potrivit Mariei Grapini, presedintele organizatiei patronale FEPAIUS, 85a din firmele din industria de profil lucreaza in sistem lohn si mare parte din ele sint pindite de faliment. Numai disparitia lohn-ului, avertizeaza liderii patronatelor, ar ingrosa rindurile somerilor cu aproximativ 300.000 de oameni.

Astfel, unica solutie pentru firmele ancorate in lohn o reprezinta crearea si impunerea marcilor proprii pe piata interna, insa putine companii vor reusi sa se salveze astfel. “Romania este sufocata de marfa ieftina si de calitate inferioara. Este foarte greu sa stabilizezi pe piata interna brand-uri noi. Costurile sint foarte mari si sint necesari cel putin 5-6 ani pentru construirea unei marci sigure”, ne-a declarat Maria Grapini, presedintele organizatiei patronale a industriei textilelor.

Potrivit sefului FEPAIUS, producatorii autohtoni de textile mai detin doar 15% din piata romaneasca. “Restul inseamna importuri si marfuri la mina a doua”, a apreciat Grapini. De altfel, una dintre solicitarile producatorilor interni este impunerea unor masuri netarifare (licente de import, standarde de calitate, certificate de conformitate etc.) pentru importurile din Asia. “Romania a ajuns o lada de gunoi. O pereche de manusi, care doar pe eticheta sint din piele, se vinde la noi cu 7.000 lei, iar sase perechi de sosete din import, cu 35.000 lei. Nu ne temem de competitorii externi, ci de marfa de contrabanda. Toate tarile din comunitate isi protejeaza productia interna cu masuri netarifare la import”, a afirmat Grapini. Reprezentantii industriei textile mai spun ca Romania este singura tara, din primii zece mari exportatori de profil, care nu are o industrie primara. Singura tesatorie de matase, de la Lugoj, a fost inchisa. Totodata, s-a redus masiv numarul filaturilor de melana, viscoza si fibre sintetice. Astfel, chiar daca o parte din firmele de confectii si-ar gasi salvarea in crearea unor marci proprii, materia prima (adica lina, bumbacul si fibrele sintetice) nu ar putea fi asigurata altfel decit de importuri costisitoare. Dupa cum reiese din datele Institutului National de Statistica, anul trecut exporturile industriei textile au insumat 3,7 miliarde euro, in vreme ce materia prima a costat Romania circa 1,5 miliarde euro.

Pierderi de 15.000 la o afacere de 120.000

Prabusirea monedei europene aproape ca i-a naucit pe exportatorii de imbracaminte, pentru ca, sustin ei, le-a cauzat pierderi de cel putin 15a, adica in jur de 15.000 de euro lunar. “Calculele noastre arata ca in cazul unei firme a carei cifra lunara de afaceri este de 120.000 euro (aproximativ 500 milioane lei), pierderile in ianuarie au fost de aproape 400 milioane lei, iar pentru februarie sint estimate la aproape 700 milioane lei”, ne-a spus Maria Grapini. Reprezentantii FEPAIUS sustin ca inteleg faptul ca fluctuatia cursului este un mecanism al economiei de piata, dar ca efectul acestuia “genereaza perioade in care se speculeaza, vreme in care firmele cad pentru ca nu au comenzi, contracte si nici nu indraznesc sa faca investitii”.

Citeste si:

Ce vor textilistii

Supararea reprezentantilor din industria textila nu vizeaza numai decizia bancii centrale de a liberaliza cursul valutar si contul de capital. Textilistii sint nemultumiti si de scumpirea utilitatilor, in special a energiei electrice, si mentinerea unor dobinzi mari la creditele in valuta acordate de Eximbank. “Vom cere eliminarea acelui aberant binom diferential (n.r. - pretul energiei se calculeaza diferentiat, in functie de intervalele orare - ore de virf) care ne-a facut sa avem costuri mai mari pe megawatt decit Germania, si modificarea dobinzilor la creditele in valuta. In plus, solicitam inasprirea controlului la vama si impunerea unor masuri netarifare”, a declarat ieri Maria Grapini.
La rindul sau, Gheorghe Nastase, seful Federatiei Uniconf, a spus ca, “daca solicitarile noastre nu vor fi luate in seama, trecem la actiuni de protest in strada”.

“Croitorii” cistiga

Desi pe piata de textile exista tendinta de scadere a numarului de comenzi si contracte, au ramas inca firme de profil care lucreaza in profit si pe comenzi mai mari decit anul trecut.

“Putem spune ca avem o productie cu 15a mai mare decit anul trecut, tot ceea ce producem fiind contractat cu mari firme vestice, mai ales din Germania si Italia”, afirma Victoria Popoviciu, patron al firmei Lavy Jeans din Alba. Si firmele Little Little si Kosmos Tre, tot din Alba, sustin ca au contracte pentru tot anul si ca cererea este in crestere. “Sigur, avem nemultumiri legate de pierderile cauzate de intarirea leului si de importurile de “chinezarii”, care creeaza o concurenta neloiala, dar noi nu prea lucram pentru piata interna”, spun reprezentantii celor doua societati.

Firmele care au contracte pentru acest an vorbesc cu mindrie despre investitiile facute in retehnologizare, in masini noi si oameni cit mai buni. “Lucram cite zece ore pe zi, cu peste 100 de oameni si tot am fost in situatia in care am refuzat contracte”, afirma patronul Lavy Jeans. (Iuliana Roibu)