“In prezent, doar 500.000 de IMM-uri mai sunt in viata, iar aceasta situatie se datoreaza si modulului in care se prezinta antreprenorii romani. Multi dintre intreprinzatorii care merg la un bancher pentru finantare, nu stiu cum sa ceara bani. Banca vrea sa vada elemente de cash-flow, durabilitate si strategie, iar foarte multi antreprenori locali nu pot arata astfel de lucruri”, a declarat Peter Barta, director executiv al fundatiei Post Privatizare, in cadrul unei conferinte organizate de agentia Mediafax.

In primele sase luni ale anului trecut, aproximativ 93.500 de firme si-au inchis activitatea sau au fost dizolvate. In total, peste 100.000 de IMM-uri au fost inchise in 2009.

“Nu sunt lucruri vesele de spus in ceea ce priveste stabilitatea IMM-urilor, iar situatia economica a lor este destul de proasta. Aceasta situatie se datoreaza incapacitatii unora dintre ele de a se adapta la situatia curenta, precum si accesului greoi la finantare, din cauza conditiilor impuse de banci. Atata timp bancile si IMM-urile nu vor intelege ca riscul trebuie impartit si atata timp cat riscul va fi aruncat in curtea altuia, nu se va relua creditarea. In plus, este nevoie de comunicare. IMM-urile doresc sa faca profit, dar trebuie sa inteleaga ca si bancile cauta acelasi lucru. Bancile, de asemenea, trebuie sa inteleaga ca si IMM-urile vor profit, iar sistemul bancar are inca marje de profit peste media inregistrata de firmele mici si mijlocii”, spune Aurel Saramet (foto), presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM)

In primele patru luni ale anului, Fondul a platit catre banci, in contul datoriilor pe care le-au acumulat IMM-urile, peste noua milioane de euro, in crestere de cinci ori fata de tot anul 2009, in conditiile in care in 2009 s-a platit de patru ori mai mult decat in 2008.

Saramet estimeaza ca pentru 2010 Fondul va ajunge la plati totale de 35-40 de milioane de euro.

“80% din platile pe care le-am facut pana acum au fost pentru credite in care garantia noastra a fost de cel putin 55%. De acum inainte, nu vom mai garanta toate creditele pana la aproape 80%, pentru ca bancile profita de acest lucru si sunt mai putin deschise dialogului in momentul in care o firma are probleme”, mentioneaza Saramet.

Pe langa inflexibilitatea bancilor in relatia cu firmele mici, modificarea de taxe din ultima perioada a favorizat multe din problemele IMM-urilor.

“Nu prea sunt masuri in Codul Fiscal care sa ajute microintreprinderile sa treasca peste criza. Principala cale pentru ca mediul de afaceri sa iasa din aceasta criza o reprezinta propriile forte”, considera Gabriel Biris, partener in cadrul casei de avocatura Biris Goran.

Biris apreciaza ca printre masurile fiscale pe care le-au introdus autoritatile si au generat dificultati sectorului IMM se numara impozitul minim, limitarea deductibilitatii la cheltuieli ce tin de autovehicule si reducerea dobanzilor de intarziere, corroborata cu cresterea anumitor penalitati.

“Autoritatile vor sa inlocuiasca acum impozitul minim cu cel forfetar, care ar veni ca o masura de simplificare pentru destul de multi contribuabili mici”, mai spune Biris.

Reprezentantii Consiliului National al Intreprinderolor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) precizau recent ca nu este momentul oportun pentru introducerea impozitului forfetar in perioada de criza, pentru ca ar agrava-o, specificand ca acest proiect necesita oricum lamuriri.

IMM-urile: Impozitul forfetar nu trebuie introdus in vreme de criza

IMM-urile: Impozitul forfetar nu trebuie introdus in vreme de criza