“Politica pasilor marunti a stat la baza evolutiei companiei”, spune Ciprian Rosca (foto). Daca acum 10 ani cea mai mare parte din productie pleca la export ca vin vrac, pe parcursul anilor investitiile realizate in plantatie si combinat au condus la aparitia brandurilor comerciale interne si externe. In prezent gamele comercializate sunt: retail – Schwaben wein, Castle Rock, Frunza; HoReCa – Bag in Box 3L/10L, V Drinks; Premium - Cocosul, La Putere, Sole, Solo Quinta, Cuvee Uberland.

Anul acesta Cramele Recas a inceput cea mai mare investitie din istoria companiei. Astfel, din luna martie si pana in iulie, producatorul va investi 2 mil. euro in extinderea si modernizarea complexului de vinificatie, alte 2 mil. euro fiind alocate dotarilor mecanice si 2,2 mil. euro pentru reconversia a 130 de hectare de plantatie (soiuri precum Merlot, Feteasca Neagra, Cabernet Sauvignon, Sauvignon Blanc, etc.).

In primele 5 luni ale anului compania a obtinut o cifra de afaceri de peste 4,5 mil. euro, in crestere cu 2% fata de aceeasi perioada din 2009. Cramele Recas si-au setat o tinta de afaceri de 13,5 mil. euro in 2010, in crestere fata de cele 13 mil. euro obtinute anul trecut.

Printre masurile de eficientizare adoptate de catre producator se numara renuntarea la depozitul regional (ce deservea o jumatate de tara) si semnarea unui contract cu un centru logistic pentru flexibilitate si optimizarea costurilor/unitate de vanzare, respectiv externalizarea unor servicii conexe si reduceri de personal.

Rosca sustine ca anul acesta va fi mai dificil decat 2009, in conditiile in care, psihologic, populatia va fi mai precauta in cheltuirea banilor si va analiza orice oferta si sortiment, iar diminuarea veniturilor si riscul pierderii locului de munca vor reduce consumul.

“De la debutul crizei financiare ne-am confruntat cu scaderea puterii de cumparare a populatiei, riscul de blocaj financiar pe lantul producator-distribuitor-detailist-consumator final. Pentru acest risc analizam implementarea unui sistem de asigurare a riscului de neincasare”, afirma Ciprian Rosca.

In ceea ce priveste masurile pe care statul le-ar putea lua pentru a sustine activitatea din domeni, Rosca subliniaza subventionarea productiei la nivelul producatorilor din Europa de Vest, respectiv sprijinirea unor actiuni de promovare a vinurilor romanesti, pe plan local si global.

“Ar fi benefica o campanie de promovare a consumului de vin in detrimentul bauturilor spirtoase, ce au crescut ca pondere in ultimii 3 ani atat in retail cat si in HoReCa. Ingrijorator este consumul inregistrat in locatiile accesate de tineri (cluburi, pub-uri, etc). Nu se pune accent deloc pe asocierea culinara a vinului si efectele sale benefice”, completeaza reprezentantul Cramele Recas.

Cu ochii pe pietele din SUA si Marea Britanie


Din anul 2007 producatorul Cramele Recas reprezinta intern producatori mondiali de vin precum Masi, Planeta, Piccini - Italia, Robert Mondavi - California, Thomas Hardy - Australia, Nobilo - Noua Zeelanda, Distell - Africa de Sud, Cono Sur - Chile, Gonzales Byass - Spania.

In prezent, exporturile reprezinta aproximativ 20% din cifra de afaceri a companiei. Planurile pentru acest segment vizeaza revenirea pe pietele din SUA si Marea Britanie si intensificarea prezentei pe noi piete precum Rusia, Tarile Baltice, Tarile Nordice, Japonia, alte tari din Asia.

In privinta activitatilor agroturistice, Cramele Recas are in plan construirea unei unitati de cazare de 5 stele, care sa cuprinsa spa, piscina, terenuri de sport. Anul trecut aproximativ 10.000 de turisti au vizitat cramele, dintre care 50% au fost romani. Cramele Recas mai sunt vizitate si de turisti straini, in special din Austria si Germania.

Industria locala a vinurilor s-a situat in 2009 la valoarea de 450 mil. euro, in scadere cu 10% fata de 2008, respectiv la un volum de 6,3 mil. hectolitri. Reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV) estimeaza ca piata de profil va atinge punctul maxim al crizei financiare in acest an, industria continuand sa scada si in 2010 cu peste 10%.

Piata nelegala de vinuri costa statul 100 mil. euro anual

Piata nelegala de vinuri costa statul 100 mil. euro anual