Dezvoltarea continua a hipermarketurilor tinde sa scoata de pe piata micile magazine de cartier. In opinia multora, este mai practic sa-ti faci cumparaturile o data pe saptamana dintr-un hipermarket decat sa mergi zilnic pentru aprovizionare la magazinul de la coltul blocului .

La inceputul anilor ’90, majoritatea micilor investitori romani s-au indreptat catre sectorul comertului cu ridicata sau cu amanuntul. Acum, dupa 15 ani, foarte putini mai rezista pe aceasta piata, din cauza concurentei acerbe si, in special, a competitiei cu firmele multinationale care au dezvoltat lanturi de hipermarketuri, dupa ce au constatat ca aceasta afacere merge neasteptat de bine in Romania. Potrivit unui studiu realizat de compania Coface Intercredit Romĺnia, sectoarele cele mai riscante pentru investitori sunt comertul cu ridicata si distributia, cel agricol, comertul cu amanuntul si industria alimentara, unde se concentreaza aproximativ 65% din falimentele inregistrate in 2003 si 2004.

Din datele analizate, se poate observa o rata a falimentelor în România de 0,9% din totalul firmelor active pe piata, la nivelul anilor 2003 si 2004. Astfel, conform informatiilor furnizate de Registrul Comertului, în 2003 s-au înregistrat 3.944 de cazuri de faliment din totalul de 363.090 companii care au depus bilantul în anul respectiv, iar în 2004, 3.982 de falimente la 410.514 societati active.

Dupa cum se poate observa din tabelul 1, daca privim sectorul comercial, acesta detine aproximativ 35% din cazurile de faliment, fapt explicabil prin prisma cresterii numa-rului de supermarketuri si hipermarketuri care au castigat piata micilor comercianti. In 2004, sectorul industriei alimentare l-a depasit pe cel al comertului cu amanuntul ca numar de falimente, însa aceasta inversare de pozitii nu este semnificativa, majoritatea falimentelor din economie fiind detinuta tot de acelasi grup de industrii.

Domenii riscante

În ceea ce priveste prima jumatate din 2005, se poate observa aceeasi situatie in sectoarele unde se înregistreaza cele mai multe falimente, doua treimi din numarul acestora fiind in sectorul comercial, al agriculturii, respectiv al industriei alimentare. Totusi trebuie subliniat faptul ca în prima jumatate a lui 2005 a crescut semnificativ numarul de falimente, pâna la 3.510, ceea ce inseamna aproape dublu fata de anii anteriori.

Viata grea si la vecini

Din analiza efectuata de Coface Intercredit se poate observa ca, din punctul de vedere al ratei falimentelor, cel mai riscant sector al economiei românesti îl reprezinta de departe cel comercial, urmat de sectorul agricol si cel al industriei alimentare. La nivelul tarilor central si est-europene se remarca faptul ca sectorul comercial ocupa tot prima pozitie ca numar de falimente înregistrate. Fata de celelalte tari central si est-europene unde rata falimentelor în sectorul agricol este, în medie, de 4%, în România aceasta a ajuns la aproape 20% în 2004.

Citeste si:

„Cresterea numarului de falimente din sectorul comercial nu trebuie privita ca un aspect negativ. Explozia numarului de firme în toate economiile în tranzitie din centrul si estul Europei a facut ca acestea sa reprezinte un procent majoritar în cadrul firmelor înfiintate dupa 1989. Aceasta dezvoltare a determinat o competitie acerba în domeniu, accentuata si de liberul acces la piata comuna. Schimbarile de structura intervenite în sectorul comercial în ultimii ani, orientarea comertului catre supermarketuri si hipermarketuri au facut ca multi comercianti mici sa dispara, practic, de pe piata. Este normal ca acest sector sa înregistreze un numar mare de cazuri de insolventa“, spune Cristian Ionescu, general manager al Coface Intercredit Romĺnia.

Studiul Coface privind situatia din tarile din zona releva scaderea numarului de falimente în domeniul constructiilor, transporturilor si agriculturii - un posibil efect al intrarii în Uniunea Europeana a cinci dintre pietele analizate. Sectorul constructiilor beneficiaza în mod cert de fondurile europene alocate proiectelor de infrastructura. Industria transporturilor se bucura de ridicarea barierelor de intrare pe piata si de cresterea competitiei între transportatorii vest-europeni. Restructurarea sectorului agricol nu este încheiata, motiv pentru care nu poate fi apreciata în mod cert evolutia acestuia.

Trebuie aratat, de asemenea, faptul ca si in tarile vecine firmele din sectorul comercial înregistreaza cel mai ridicat numar de falimente. Practic, în 2004, din totalul cazurilor de insolventa, 43% au fost în acest sector.

Exemplul Greciei

O problema legata de micii comercianti a aparut recent in Grecia, unde un mare investitor incearca sa creeze o retea de chioscuri stradale care ar pune in pericol afacerea micilor comercianti care activeaza in acest domeniu.

Firma de investitii Vectis a declansat o controversa printr-un plan de a construi o retea nationala de mici afaceri de acest tip, segment rezervat candva exclusiv veteranilor din al Doilea Razboi Mondial. Unii se tem chiar ca o modificare dramatica a sistemului de proprietate si de administrare a chioscurilor ar putea afecta în mod iremediabil o institutie vazuta drept chintesenta Greciei, în detrimentul localnicilor, dar si al vizitatorilor.

Directorul general al Vectis, Dionissis Alissandratos, a spus ca 18.000 de chioscuri si alte 12.000 de mici magazine stradale, care realizeaza, în total, echivalentul a 3,3% din Produsul Intern Brut (PIB) anual al Greciei, ofera oportunitati tentante de afaceri. El a afirmat ca este vorba de o piata uriasa, de peste 6 miliarde de euro, egala ca marime cu a supermarketurilor din Grecia.