In statele Uniunii Europene ponderea in economie a intreprinderilor mici si mijlocii este de 80%. Altfel spus, 2 din 3 angajati din aceste tari lucreaza intr-un IMM. In perspectiva aderarii, Romania va trebui sa adopte o strategie economica similara statelor deja membre ale UE.
Numarul intreprinderilor mici si mijlocii va cunoaste, deci, o ascensiune accelerata in urmatorii cativa ani. Se va pune astfel problema surselor de finantare necesare pentru dezvoltarea acestei ramuri economice. In conditiile in care bancile sunt din ce in ce mai reticente in acordarea finantarilor Fondurile de Garantare a Creditelor (FGC) ar putea fi o solutie cel putin rezonabila.

Ce este un FGC

Conform unui studiu realizat de Banca Nationala a Romaniei fondul de garantare a creditelor reprezinta "institutii financiare bancare sau nebancare al caror rol este de a prelua din riscul de credit al unei entitati creditoare, prin garantarea unei parti din serviciul datoriei unui debitor in cazul incapacitatii de plata".

Mai simplu, daca o anumita intreprindere se afla la un moment dat in imposibilitatea de a mai achita datoria catre o banca poate apela la un astfel de fond urmand ca ulterior sa returneze suma datorata plus un comision situat intre 0,8 si 1,2%. Exista doua tipologii dupa care fondurile de garantare isi desfasoara activitatea. Prima situatie presupune ca banca sa apeleze la FGC pentru ca nu are destule garantii din partea firmei care a solicitat creditul. In cea de-a doua ipostaza cererea vine chiar de la investitor, inainte de a contacta institutia de credit.

Facilitati pentru IMM-uri

Un studiu al CE a aratat ca, in Romania, principala sursa de finantare a proiectelor noi este reprezentata de fondurile proprii, urmata de creditele bancare si, la mare distanta, fondurile nerambursabile acordate de Guvern sau Uniunea Europeana. Intr-o cercetare a necesitatilor IMM-urilor din Romania elaborata de Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, 37,5% din intreprinderile intervievate au mentionat ca o necesitate deosebita extinderea sistemului de garantii.

Dezvoltarea fondurilor de garantare ar rezolva multe dintre aceste probleme. Fondurile ofera garantii acolo unde nu sunt suficiente si preiau din costurile de monitorizare. In plus, fondurile de garantare pot oferi si evaluare profesionala a proiectelor si consultanta IMM-urilor pentru managementul financiar.

Citeste si:

Fructificarea banilor europeni

In 2002, gradul de absorbtie a fondurilor structurale in tarile candidate era de 63%, acest procent scazut inregistrandu-se in special din cauza performantelor slabe ale Romaniei si Poloniei, care impreuna aveau dreptul la 61,4% din totalul fondurilor disponibile. Unul dintre motivele importante pentru aceasta rata scazuta de utilizare a fost lipsa fondurilor proprii pe care intreprinzatorii trebuie sa le aiba ca o completare la fondurile SAPARD, ISPA sau PHARE.

Facilitarea finantarii unor sectoare importante ale economiei nationale fata de care institutiile de credit nu sunt atat de dornice sa se expuna (agricultura fiind exemplul clasic in acest sens), reprezinta o functionalitate importanta a FGC.

"Aceasta functionalitate trebuie cu atat mai mult promovata daca sunt implicate si fonduri europene care prin fructificare pot sustine dezvoltarea economica", se arata intr-un document al Bancii Nationale.

Agricultura, domeniu prioritar pentru FGC-uri

In prezent, in Romania exista trei institutii financiare de acest tip: Fondul National de Garantare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii (FNGCIMM), Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR) si Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru Intreprinzatorii Privati (FRGC). Ca numar de parteneri aceste institutii au crescut intr-un ritm accelerat incepand cu anul 2002. Astfel, in aprilie 2002 cele trei fonduri aveau, in total, circa 500 de clienti, in 2003 1.000, iar in aprilie 2005 peste 3.000 de clienti. Daca in 1998, 80% dintre clienti activau in industrie, in 2005 aproape toti partenerii fondurilor sunt companii din agricultura. Aceste fonduri sunt organizate ca societati pe actiuni, doua dintre ele fiind infiintate prin hotarari de Guvern. In ceea ce priveste structura actionariatului, la sfarsitul anului 2004 acesta era reprezentat de institutii de credit sau societati financiare in proportie de 92% pentru FGCR si 84% in cazul FRGC. FNGCIMM are ca actionar unic statul roman, reprezentat prin Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie.