Institutia care administreaza bazele de date referitoare la companii a bagat zazanie atat in Coalitia DA, cat si in mediul de afaceri. Paradoxal, firmele inclina balanta in favoarea pastrarii Registrului sub aripa Ministerului Justitiei.

Atat de dezamagiti sunt intreprinzatorii de activitatea unora dintre Camerele de comert, incat prefera o varianta mai putin “liberala”: mai bine ca Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) sa ramana la stat.

Proiectul de “Lege a Camerelor de Comert si Industrie”, in care se prevede transferul ONRC sub aripa acestor institutii, se afla inca in Parlament, asteptand verdictul final al Comisiilor de specialitate. La mijloc sunt interese atat de mari, incat pana si membri aceluiasi partid au opinii diferite. Ca sa nu mai vorbim de presiunile din mediul de afaceri. Veniturile ONRC in anul 2004 s-au ridicat la 828 de miliarde lei vechi, adica 23 de milioane de euro. In privinta avantajelor sau dezavantajelor pentru firme, lucrurile sunt destul de incerte. Avantajul principal al transferului ar fi, potrivit reprezentantilor Camerelor teritoriale, “operativitatea informatiilor. Acum solicitantii trebuie sa astepte aprobare de la Bucuresti”. In plus, se comenteaza faptul ca informatiile provin din mediul privat si este normal sa fie “supravegheate” tot de organizatii private. Din pacate, Camerele de Comert nu au convins intreprinzatorii ca pot face acest lucru in mod eficient.

Unul dintre oamenii de afaceri renumiti ai Craiovei, Constantin Popeci, fost vicepresedinte al Camerei de comert Oltenia (CCIO) timp de zece ani, sustine cu tarie ca in cazul reintoarcerii Registrului Comertului la CCIO, “banii ar fi cheltuiti total aiurea”. “Taxele incasate de Registrul Comertului trebuie sa mearga la bugetul de stat si nu la Camera care sa-i cheltuiasca pe excursii si pe chefuri. Va vorbeste cineva care cunoaste mecanismele”. De asemenea, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), filiala Dolj, Valentin Cristea, este de parere ca Registrul Comertului ar trebui sa ramana acolo unde este acum: “De cand Camera din Oltenia nu mai are surse sigure de venit din partea Registrului Comertului a inceput sa se preocupe de mediul de afaceri. Au organizat mai multe targuri, expozitii, cursuri de recalificare, misiuni economice. Daca vor avea bani de la Registru le va scadea interesul pentru mediul de afaceri”. Valentin Cristea sustine ca CCIO trebuie sa castige din serviciile prestate mediului de afaceri si nu din taxe care se cuvin statului.

Citeste si:

Taxe de trista amintire

Firmele din Iasi sunt si mai speriate de perspectiva transferului ONRC: se tem de situatia “critica” din urma cu trei ani, cand, spun afaceristii, informatiile se vindeau preferential “pe sub mana”: “Cand ONRC a fost in subordinea Camerei unii patroni aveau acces liber la informatii privind actionariatul unei firme, ceea ce nu este deloc benefic”, a declarat Maricel Popa, patronul Omega Tehnoton. Un alt argument folosit de patroni pentru ca Registrul Comertului sa ramana in subordinea Ministerului de Justitie este nivelul ridicat al taxelor practicat de CCI in trecut. Astfel, afaceristii ieseni sustin ca pentru un certificat constatator de care au nevoie cel putin de doua-trei ori pe an, trebuiau sa scoata din buzunar intre 1,2 si sase milioane lei vechi de fiecare data, in functie de statutul de membru sau nu al Camerei. Actualmente, un astfel de document costa la Registrul Comertului aproximativ 300.000 de lei vechi.

Regim favorabil pentru putini intreprinzatori

“Atunci cand Camera de Comert Iasi (CCI) patrona Registrul Comertului taxele erau mult, mult mai mari, uneori ajungandu-se sa fie cu 500% mai ridicate decat in alte judete. Nu mi se pare deloc corect acest lucru”, a comentat Ionel Agrigoroaiei, patronul Aya Sports. In plus, pentru un serviciu de consultanta oferit de “specialistii” CCI, acesta sustine ca a platit in urma cu cativa ani 15 milioane de lei vechi. “Studiul nu mi-a folosit la nimic deoarece nu era bine facut”, a adaugat Agrigoroaiei. Valentin Cismaru, directorul Camerei de Comert Valcea, spune ca informatiile ar circula mai rapid in mediul de afaceri daca Registrul ar fi sub aripa acestei institutii. De asemenea, el mai spune ca membrii Camerei ar beneficia de taxe mai mici pentru servicii de alt tip decat cele obisnuite ale Registrului. Cu toate acestea, un extras din activitatea Camerei din Valcea arata ca un certificat constatator costa, in 2002, 800.000 de lei pentru membri si 1.200.000 de lei pentru nemembrii Camerei. Potrivit lui Cismaru, membri sunt circa 200 de intreprinzatori, din peste 18.000, cate firme exista in judet.

Sursa: http://www.capital.ro/index.php?a=22388&shift=1