„Ce as putea spune in afara de ceea ce am zis deja?", spune surazand Connie Hedegaard (foto), in timp ce se aseza la masa discutiilor cu sase jurnalisti veniti din toate colturile lumii: Rusia, Brazilia, Portugalia, Romania si Grecia. Intalnirea are loc in sala de sedinte destinata comisarului Hedegaard, de la etajul noua din cladirea principala a sediului Comisiei Europene, seara, putin dupa ora sase.

Cu o intarziere de zece minute fata de ora programata, terenul pentru intrebari este deja pregatit; la orele amiezei, in aceeasi zi, Hedegaard a explicat, in fata celor aproape 100 de jurnalisti din toata lumea, de ce Conferinta de la Copenhaga - a carei amfitrioana i-a fost - cum a esuat in convinge marile puteri mondiale sa parafeze un acord global destinat combaterii schimbarilor climaterice.

Conferinta din capitala Danemarcei nu numai ca a aratat cum marile puteri ale lumii ezita sa-si fixeze noi targeturi pentru perioada post-Kyoto, dar a si adus-o in lumina reflectoarelor pe Connie Hedegaard, cea care in doar 12 ani a reusit nu numai sa se impuna pe scena politica daneza, dar si sa devina vocea Comisiei Europene intr-o problema care macina toate guvernele: prevenirea schimbarilor climaterice. In anii ‘90 insa, Connie Hedegaard se afla de cealalata parte a baricadei, in postura de jurnalist; poate de aceea, de fiecare data cand se intalneste cu presa, tine sa puncteze importanta ziaristilor in a face publicul larg sa inteleaga corect problematica schimbarilor climaterice.

Chiar si dupa o zi plina, in care a trebuit sa pledeze, dupa esecul rasunator de la Copenhaga, pentru un nou eveniment la nivel inalt ce va fi organizat in decembrie la Cancun, Connie Hedegaard si-a pastrat insufletirea cu care vorbeste despre ce trebuie facut in continuare pentru a convinge statele-colos sa-si fixeze obiective si mai ambitioase in lupta cu schimbarile climaterice. “Nu trebuie sa uitam cat timp ne-a luat pentru a ajunge sa incheiem protocolul de la Kyoto si pentru a-l implementa”, puncteaza comisarul european, in deschiderea discutiei cu jurnalistii.

Dependenta de Rusia va creste

Am ales sa o intreb pe Connie Hedegaard despre energiile regenerabile si rolul lor in a creste independenta Romaniei fata de furnizorii externi de gaze si petrol, in special fata de Rusia. „Cred ca este o legatura foarte stransa intre extinderea energiilor regenerabile si a face mai mult in domeniul eficientei energetice si a deveni mai putin dependent de gazul rusesc”, este de parere Connie Hedegaard, care timp de trei ani a fost a fost si ministru al Energiei in executivul danez.

Problema dependentei de Rusia nu este doar a Romaniei sau a Bulgariei, care se alimenteaza cu gaze rusesti aproape in totalitate, dar si a altor state europene, adauga oficialul Comisiei Europene. „Daca vom continua sa ne desfasuram business-ul ca de obicei, in Europa, inclusiv in statele-membre mai noi, vom vedea, in urma calculelor, ca dependenta noastra de Rusia nu va scadea, ci va creste in anii urmatori”, a explicat Hedegaard, subliniind importanta cresterii eficientei consumului de energie.

In Romania, pierderile de energie reprezinta o treime din consumul de resurse primare, cele mai mari inregistrandu-se in cazul cladirilor (blocuri nereabilitate) si al transporturilor. In plus, intensitatea energetica este foarte ridicata, de circa patru ori mai mare decat cea medie din Uniunea Europeana. Altfel spus, ineficienta energetica provoaca pierderi enorme sistemului energetic romanesc, secatuind atat resursele, cat si buzunarele consumatorilor. Practic, factura la energie este cu atat mai scumpa cu cat pierderile care trebuie acoperite sunt mai mari.

Citeste si:

Semnalul pe care Connie Hedegaard il trage in acest context este legat si de previziunile pe care Agentia Internationala pentru Energie le are pentru urmatorii ani: iesirea din criza va readuce pretul energiei pe un trend crescator, preturile urmand sa urce „semnificativ”. Connie Hedegaard vorbeste cu pasiune despre eficientizarea consumului de energie, capitol la care Danemarca este campioana Europei, in mare parte datorita comisarului care a fost la originea strategiei energetice conturate in 2008.

„Daca transformi gunoaiele in energie si apoi transporti energia catre case, asta inseamna o crestere foarte mare a eficientei. In Danemarca, 95% din deseuri vor fi transformate in energie”, a mai spus comisarul european. Bulgaria a preluat modelul si a demarat deja productia de energie folosind deseuri incinerate; Romania ar putea face acelasi lucru, dar o prioritate pentru eficientizarea consumului este reteaua nationala de transport de energie.

„Una dintre cele mai bune surse este reteau de transport, pentru ca se pierde foarte multa energie din sistem. Aceasta este o zona pentru care Uniunea Europeana ofera finantare: pentru imbunatatirea infrastructurii, pentru retelele de transport”, a punctat Connie Hedegaard.

Prezenta vara aceasta in Romania pentru a discuta despre rolul Romaniei in cadrul obiectivelor UE, care prevad ca pana in 2020, emisiile de dioxid de carbon trebuie sa fie emise cu 20% fata de nivelul din 1990, consumul energetic sa scada cu 20%, iar 20% din energia produsa sa provinda din surse regenerabile, Connie incurajeaza eforturile locale pentru atingerea lor.

Atat Romania, cat si Bulgaria au aratat vointa pentru atingerea obiectivelor privind combaterea schimbarilor climatice si au facut progrese in directia cresterii eficientei energetice. „Am fost in Romania in vara si am vazut progrese. Vad miscare cu adevarat”, a declarat oficialul european.

Pe de alta parte, in discutia cu reporterul wall-street.ro, Hedegaard a criticat si „modelul soviectic” care risipeste energia. „Regula veche sovietica era ca daca e prea cald, deschizi geamul. In aceste parti ale Europei (nordice – n. red.), nu am fi facut asta pentru ca este irational”, a explicat Connie Hedegaard, apreciind ca si statele care au avut pana acum "energie ieftina" ar trebui sa-si reduca din consum.

Afla aici ce s-a discutat la Conferinta de la Copenhaga.

Discutiile despre mediu de la Copenhaga, intre impas si progres

Discutiile despre mediu de la Copenhaga, intre impas si progres