Fie ca este vorba de constructia unui tronson de autostrada in Ungaria, de preluarea celei mai mari parti a sectorului bancar in Ucraina, de preluarea Bursei din Budapesta, de achizitia unor companii petroliere in Romania si a unor benzinarii in Cehia, de cumpararea unor companii de telefonie mobila in Bulgaria sau Slovenia, expansiunea in estul Europei a investitorilor austrieci n-a fost niciodata la cote asa de mari. In majoritatea acestor tari, valoarea investitiilor austriece o depaseste pe cea a principalilor concurenti, fie ei germani, italieni, francezi sau americani. Austria este de departe cel mai mare investitor strain in Romania si Bulgaria, unde investitiile au depasit 6%. Este, de asemenea, prezenta in Croatia, in Slovenia, in Bosnia si in Serbia si Muntenegru.

In Romania, austriecii au investit mai mult de 3 miliarde euro incepand din 1990. In Bulgaria, totalul investitiilor se ridica la 1,3 miliarde euro, iar in Croatia la 2,5 miliarde euro. In domeniul bancar fenomenul este mai surprinzator: 30% din piata din Europa de Est este detinuta de catre austrieci, urmati de italieni si belgieni. Cea mai mare surpriza in 2005 a venit din Ucraina, unde compania austriaca Raiffeisen International (RZB) a preluat 93% din capitalul bancii Aval, in schimbul sumei de 858 milioane euro, devenind numarul unu in tara. In Romania, austriecii de la Erste Bank au anuntat in decembrie anul trecut preluarea Bancii Comerciale Romane (BCR), contra spectaculoasei sume de 3,75 miliarde euro. De asemenea, grupul petrolier OMV a avut in 2004 un parcurs foarte bun, preluand, pe rand, grupul ungar Mol si cel romanesc, Petrom, la care se adauga, de asemenea, benzinariile Aral din Cehia. Alaturi de acesta, Telecom Austria a preluat la mustata, in fata concurentilor francezi si germani, primul operator bulgar de telefonie mobila, Mobilkom. Aceasta expansiune are insa regulile ei: s-a desfasurat dupa o progresie metodica, prin cercuri concentrice, din ce in ce mai mari. In anii '90, efortul se concentra pe vecinii apropiati care aratau interes pentru aderarea la Uniunea Europeana: Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia. Cursorul s-a deplasat apoi asupra celui de-al doilea si al treilea val de aderare: Romania, Bulgaria, Croatia, si chiar catre un al patrulea val: Balcanii de Vest.

Secretul reusitei austriece are o explicatie simpla: intreprinderile actioneaza pe un teren cunoscut, cu discretie. Pe toata perioada secolului al XX-lea, chiar si in perioadele cele mai rele, mica republica din Alpi n-a incetat niciodata sa desfasoare comert in spatele cortinei de fier. "Aceste tari n-au nici un secret fata de noi", a declarat Christian Kesberg, insarcinat cu comertul exterior, in cadrul Camerei de Comert a Austriei. Pentru moment, singurii investitori in zona sunt austriecii, germanii si italienii, uniti de o lunga istorie comuna cu Balcanii. Viena, in special, si-a dublat eforturile pentru a accelera integrarea acestei regiuni, ramasa draga in inima austriecilor, dupa caderea Imperiului Austro-Ungar. Investitiile intreprinderilor austriece in zona au crescut cu 18 % in 2004, se arata in cotidianul francez.

Dupa cativa ani dificili, Viena a redevenit punctul de acces pentru marile intreprinderi doritoare sa intre pe pietele din estul Europei. Mii de mari grupuri mondiale au ales sa-si administreze din Viena activitatea lor in estul Europei. Data fiind pozitionarea geografica ideala si calitatea infrastructurii rutiere, portuare si aeroportuare, capitala Austriei gazduieste, printre altele, cartierul general pentru activitatea in Europa Centrala si de Est a grupurilor IBM, Samsung, BASF, Bosch, DaimlerChrysler, Ericsson, Generali, Hewlett Packard, Panasonic, Western Union. Mari intreprinderi franceze, Alcatel, Sagem, Essilor, Renault, se servesc de Viena ca de o a doua baza pentru supravegherea unor piete ca Romania si Ucraina.