Finantarea obtinuta prin acordul cu FMI/UE si institutiile financiare internationale va fi astfel inlocuita cu resurse din piata, imprumuturile de pe pietele financiare pe termen mediu si lung urmand sa urce de la 3,9 miliarde euro in 2010 la 6,4 miliarde euro, se spune intr-un raport S&P.
In 2009, Guvernul a imprumutat de pe pietele financiare, prin emisiuni pe termen mediu si lung, 6,8 miliarde de euro, in timp ce in anul anterior valoarea fondurilor atrase a fost de numai 1,8 miliarde de euro, scrie Mediafax.

Guvernele statelor din Uniunea Europeana (UE) vor imprumuta anul acesta 1.100 miliarde de euro prin emisiuni pe termen mediu si lung de pe pietele financiare, in scadere de la 1.292 miliarde de euro in anul anterior. In Europa de Est, necesarul de finantare va cobori de la 169 miliarde de euro la 140 de miliarde de euro, in timp ce pentru intreaga Europa se va reduce cu peste 200 de miliarde de euro, de la 1.413 miliarde de euro la 1.200 de miliarde de euro.

Raportul S&P include doar datoria emisa de guvernele centrale in nume propriu, excluzand alti emitenti publici si obligatiunile garantate de stat.
De asemenea, S&P nu ia in calcul fondurile atrase prin imprumuturi bilaterale si multilaterale, precum acordul de finantare de 20 de miliarde de euro finalizat de Romania cu Fondul Monetar international (FMI), UE si alte institutii financiare sau cel preventiv, de peste cinci miliarde de euro, incheiat cu Fondul, UE si Banca Mondiala.

Valoarea datoriei comerciale a statului roman, pe termen scurt, mediu si lung, va creste in acest an de la 31,2 miliarde de euro la 35,2 miliarde de euro, potrivit estimarilor S&P. In 2009, datoria comerciala se situa la 24,3 miliarde de euro, in urcare de la 19,3 miliarde de euro in anul precedent.

Datoriile guvernelor din UE vor avansa anul acesta de la 7.694 miliarde de euro la 7.904 miliarde de euro, in timp ce la nivelul Europei, valoarea acestora va urca de la 8.200 de miliarde de euro la 8.371 miliarde de euro.

Europa de Est va inregistra o crestere usoara de la 632 miliarde de euro la 633,8 miliarde de euro.

Citeste si:

La nivelul anului trecut, 37,7% din datoria Romaniei avea scadenta pe termen scurt, 51,5% din soldul total fiind in valuta. Romania se afla pe prima poztie in UE dupa ponderea datoriei pe termen scurt in totalul pentru anul trecut, fiind urmata de Olanda (18,5%) si Portugalia (17%). Totodata, ponderea datoriei pe termen lung cu rata fixa in soldul total este de 51,4%, cel mai mic nivel din UE cu exceptia Estoniei (5,4%).

Ponderea imprumuturilor bilaterale si multilaterale in totalul datoriei Romaniei urmeaza sa scada anul acesta de la 29,1% la 28,3%, potrivit estimarilor analistilor S&P.

Rata de rostogolire a datoriei publice a statului roman (valoarea datoriilor pe termen lung ajunse la maturitate la care se adauga fondurile atrase pe termen scurt in anul anterior) va urca anul acesta pana la 35,6% din total, noteaza S&P, fiind cea mai ridicata din Uniunea Europeana. Rata este dubla fata de nivelul de 17,5% inregistrat la nivel comunitar sau 17,6% in Europa Centrala si de Est. In urma Romaniei se plaseaza Olanda (25,6%), Finlanda (24%) si Suedia (24,3%).

Acordul de tip preventiv al Romaniei cu FMI, incheiat pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (3,46 miliarde de euro la cursul actual), respectiv 300% din cota tarii la Fond. Acordul va fi insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de euro de la UE si de un imprumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondiala.

Romania a finalizat in martie un acord in valoare de 13 miliarde de euro cu FMI, la care s-au adaugat finantari de la UE si mai multe institutii financiare internationale, valoarea totala a pchetului de imprumut ajungand la 20 de miliarde de euro.

Guvernul a aprobat in iulie anul trecut un program de imprumuturi pe termen mediu de pe piata externa (Medium Term Notes), cu o valoare de 7 miliarde de euro.