Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro), Spaniei (115 milioane euro) si Romaniei.

Neregulile din Romania vizeaza "puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (de identificare a parcelelor agricole, n.r.) in ceea ce priveste controalele administrative incrucisate, furnizarea de informatii inexacte fermierilor si controalele ineficiente la fata locului in privinta ajutoarelor pe suprafata", potrivit unui comunicat al CE.

Decizia Comisiei are legatura si cu masurile de dezvoltare rurala pe suprafata.

"In cadrul asa-numitei proceduri de verificare si inchidere a conturilor, Comisia Europeana reclama astazi (vineri, n.r.) o suma totala de 530 de milioane de euro reprezentand fonduri din cadrul politicii agricole a UE cheltuite in mod incorect de statele membre. Banii revin la bugetul UE, deoarece nu au fost respectate reglementarile UE sau pentru ca procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzatoare. Statele membre sunt responsabile cu efectuarea platilor si cu controlarea cheltuielilor efectuate in cadrul politicii agricole comune (PAC), iar Comisia are obligatia de a se asigura ca statele membre au utilizat fondurile in mod corect", se precizeaza in comunicatul CE.

Actiunea CE afecteaza Bulgaria, Danemarca, Grecia, Spania, Franta, Italia, Tarile de Jos, Portugalia, Romania si Regatul Unit.

Citeste si:

Greciei ii sunt imputate 137,23 milioane euro pentru cheltuieli ineligibile si deficiente majore ale Sistemul de informatii geografice utilizat pentru cultivarea maslinelor si ale controalelor la fata locului, precum si inca 122,38 milioane de euro din cauza controalelor la fata locului insuficiente, precum si din cauza deficientelor sistemului de identificare a parcelelor agricole si a controalelor administrative incrucisate referitoare la ajutoarele pe suprafata.

CE va mai recupera bani de la Spania (115 milioane euro), Regatului Unit (26,95 milioane euro), Bulgaria (24,54 milioane euro), Tarile de Jos (22,69 milioane euro).

Corectia financiara este proportionala cu rata erorilor. Decizia a fost luata in urma unui proces de conciliere intre Comisie si statele membre, pe baza datelor obiective de pe teren si a riscului de utilizare incorecta a fondurilor.