Romania va primi cele aproximativ 30 de miliarde de euro, promise in Tratatul de Aderare pe perioada 2007-2013, doar daca Parlamentul European va vota perspectiva financiara a Ununii Europene pe urmatorii sapte ani. Scenariul negativ pentru autoritatile de la Bucuresti, desi putin probabil, este acela in care nu se va ajunge la nici un acord. "Un asemenea scenariu este posibil, insa este improbabil. In acest caz, UE ar functiona pe un buget anual, mai mic. Iar prevederile financiare ale Tratatului de Aderare nu sunt aplicabile. Romania ar primi bani dupa aderare, insa mai putini decat este prevazut in tratat", a declarat fostul negociator sef al Romaniei cu UE, secretarul de stat Leonard Orban, pentru "Averea".

Chiar daca nu va fi votat bugetul, Romania va putea adera la UE, daca isi va face temele. "Sunt aplicabile toate prevederile din Tratat, cu exceptia celor financiare", a explicat Orban.

Parlamentul european a respins miercuri propunerea de buget a Consiliului European, de 862 de miliarde de euro. Europarlamentarii votasera anul trecut o propunere, prin care solicitau un buget de 975 miliarde euro pentru UE.

Presedintia austriaca a UE este cea care face cartile in prezent. Ea va avansa o varianta de compromis a bugetului, foarte probabil pe 1 februarie, urmand ca apoi sa aiba loc o negociere tripartita, Parlament, Comisie si Consiliu, pentru a se ajunge la un acord, "Mandatul presedintiei austrice va fi unul foarte ferm. Se va ajunge foarte probabil la un acord cu o crestere minima a bugetului UE. Sa nu ne asteptam ca europarlamentarii sa-si pastreze pretentiile de crestere a bugetului, cu peste 100 de miliarde", afirma Orban.

De altfel, cancelarul austriac Wolfgang Schuessel a si anuntat ca este dispus la un compromis doar cu privire la redirectionarea a patru miliarde de euro intre diferitele sectiuni ale bugetului, insa nu in ceea ce priveste o eventuala majorare a acestuia.

Suprataxare a speculatiilor financiare

Ca varianta de santaj la adresa Marii Britanii, Schuessel a propus ca bugetul UE sa fie finantat din impunerea unor taxe comunitare pe speculatiile financiare pe termen scurt si pe transportul international aerian si maritim.

Analistii financiari britanici si agentiile de turism au reactionat dur la propunerea austriaca. In opinia lor, rezultatul introducerii unor astfel de taxe ar avea ca efect transferul speculatiilor financiare de la Londra la New York si in Orientul Indepartat si majorarea pretului biletelor de avion.

Citeste si:

"Este absurd ca tranzactiile financiare pe termen scurt sa fie total scutite de impozitare. Este, de asemenea, absurd ca exista brese in taxare, si transportul aerian international este o astfel de bresa", si-a argumentat Schuessel propunerea. A impune o taxa pe combustibilul aparatelor de zbor, care va fi transferata in pretul biletelor, se va suprapune taxei pe aeroport platite deja de calatori, sustin analisti. De asemenea, pe piata valutara, cea mai afectata de aceste propuneri, vor avea de suferit micile tranzactii. Firmele vor percepe comisioane mai mari pe vanzarea sau cumpararea de valuta, pentru a acoperi respectiva taxa.

Britanicii resping interventionismul UE in sistemul fiscal

Ideea introducerii unor taxe si impozite la nivelul supra-statal al Uniunii Europene, care sa se suprapuna fiscalitatii nationale nu e noua, ea fiind imbratisata de actualul presedinte al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

Purtatorul de cuvant al Trezoreriei britanice, citat de Daily Mail, a precizat ca ministrul de Externe britanic, Gordon Brown, a respins categoric ideea unei armonizari fiscale.

"Sistemul de impozitare este un atribut pe care statele membre il fixeaza la nivel national. Un sistem de impozitare unic european va submina legitimitatea veniturilor publice, care poate fi obtinuta numai prin vot, de parlamentele nationale". Si ministrul pentru Europa din cabinetul din umbra al conservatorilor, Graham Brady, crede ca "ideea unor taxe europene este complet inacceptabila pentru cetatenii britanici".

In plus, sustine un membru al Partidului Laburist, o taxa europeana va trebui sa aiba acordul unanim al tuturor statelor membre, lucru imposibil, de altfel. Matthew Elliott, presedintele executiv al Aliantei Contribuabililor, a protestat, sustinand ca dupa ce ca taxele interne au crescut, acum exista pericolul ca, cetatenii britanici sa ii finanteze, in plus, si pe politicienii de la Bruxelles.

30 miliarde euro, miza Romaniei

Conform Propunerii Consiliului European, Romania urmeaza sa primeasca, in perioada 2010-2013, 18,3 miliarde euro din partea UE, la care se adauga cele 10,8 miliarde euro deja aprobate pentru intervalul 2007-2009. Acordul presupune si o crestere a plafonului de fonduri de coeziune alocate cu circa 446 milioane euro. Pentru a beneficia de acesti bani, Romania trebuie sa elaboreze proiecte prin care sa cheltuie anual 3,6 miliarde euro, in perioada 2007-2009, si aproape 4,6 miliarde euro, in intervalul 2010-2013.