Programul economic al Opozitiei, sub lupa analistilor

Masurile propuse de Uniunea Social-Liberala ar conduce la reducerea fiscalitatii pentru populatie prin introducerea cotelor de impozitare progresiva a veniturilor. Programul economic al USL prevede un sistem de impozitare a veniturilor in trei trepte: 8% pentru veniturile de pana la 800 lei lunar, 12% pentru veniturile de la 800 la 1.600 lei/luna si 16% pentru veniturile de peste 1.600 lei lunar.

Analistii considera ca impozitarea progresiva in forma propusa ar ajuta economia, dar atrag atentia ca nu a fost calculat impactul masurilor asupra bugetului si asupra deficitului bugetar. Pe de alta parte, economistii cred ca este inevitabila continuarea acordului cu FMI/UE, dar unele voci sustin ca este nevoie de o regandire a acordului.

Ce spun analistii despre programul economic prezentat de Opozitie?

Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economist sef in cadrul ING Bank Romania:

"Masurile au fost anuntate fara a se indica care este impactul asupra bugetului, cum se vor compensa eventualele pierderi de venituri si care este impactul asupra economiei. Ele nu difera foarte mult de masuri/intentii anuntate de actualul partid principal din coalitia de guvernare. Singura diferenta notabila este introducerea impozitarii progresive si renuntarea la cota unica. Datele statistice de executie bugetara de dupa 2000 nu indica superioritatea uneia sau alteia din cele doua modalitati de impozitare a veniturilor".

Chidesciuc nu crede ca Romania va atinge deficit bugetar de 3% din PIB pana in 2012, chiar si fara niciun fel de modificari in cadrul bugetar actual.

"Continuarea acordurilor cu FMI/UE este inevitabila si in viitor avand in vedere sumele imprumutate de Romania. Acordurile insa nu vor fi nimic altceva decat o garantie a implementarii de masuri economice coerente si, din acest punct de vedere, nu cred ca pot fi privite ca un lucru rau, ci mai degraba ca un lucru pozitiv", afirma economistul ING Bank Romania.

Lucian Isar, analist economic:

"O impozitare progresiva care reduce impozitul pe venit pentru anumite categorii si in acelasi timp mentine cota maxima la 16% nu face decat sa ajute economia sa creasca si, in acelasi timp, sa asigure si echitatea sociala. Romania isi permite o astfel de impozitare diminuata in conditiile in care intreaga mentalitate a politicilor economice devine una cu viziune de crestere, inlocuind-o pe cea actuala, eminamente macro-contabila, de austeritate".

O reducere a CAS cu 5% este posibila in opinia lui Isar. "In realitate orice reducere mai mica de 5% nu are un impact marcant asupra mentalitatilor de afaceri si nu va crea imboldul creativ necesar pentru a genera veniturile suplimentare sperate din stimularea activitatilor lucrative", afirma analistul economic.

"Avem nevoie de o regandire a acordului cu FMI deoarece in forma actuala a fost efectiv un credit de consum pe termen scurt a carui conditionalitati desi imbracate propagandistic sub forma restructurarii economiei, nu a facut decia sa cramponeze economia Romaniei pe o traiectorie de crestere sub potential", sustine Isar.

Laurian Lungu, managing partner in cadrul Macroanalitica:

"Este foarte dificil de evaluat impactul cantitativ al masurilor propuse asupra bugetului. Asta este de fapt problema de fond: nu exista proiectii ale veniturilor/cheltuielilor bugetare pe perioada de timp corespunzatoare ciclului electoral. Nu stiu daca vom mai avea nevoie de un nou acord cu FMI peste 2 ani. Cred ca masura privind un nou acord cu FMI a fost inclusa in program mai mult din precautie, ca o garantie ca masurile economice propuse vor avea girul FMI".

Bogdan Glavan, analist economic:

"Cred ca impozitarea progresiva este un lucru bun deoarece echivaleaza cu reducerea fiscalitatatii: in urma aplicarii ei, nici un roman nu va plati mai mult impozit pe venit, din contra; iar multi vor avea serios de castigat. Cu cat impozitarea este mai mica, cu atat este mai bine pentru societate. Reducerea CAS este tot un lucru bun, ar trebui sa fie chiar mai consistenta pentru un efect mai substantial asupra incurajarii muncii, investitiilor, productiei si crearii de locuri de munca".

Glavan noteaza ca, din pacate, masurile prezentate sufera la capitolul credibilitate, din cauza ca nu sunt insotite de politici clare de reducere a cheltuielilor publice, ci din contra, de o filozofie economica potrivnica libertatii economice

"Romania nu are nevoie de un nou acord pauperizant cu FMI. Intentia semnarii unui nou acord este o dovada a faptului ca este nevoie de un "import de credibilitate", altfel spus, ca programul propus nu este bine gandit", concluzioneaza Bogdan Glavan.