Conform unui studiu recent publicat de Institutul European, capacitatea administrativa a Romaniei de absorbtie a fondurilor post-aderare nu se situeaza inca la un nivel suficient, existand serioase slabiciuni care trebuie rezolvate pana la aderare. Mai mult, autorii studiului arata ca situatia din Romania cu privire la capacitatea de absorbtie a fondurilor europene este ingrijoratoare, prin prisma comparatiilor efectuate cu alte tari candidate, in prezent state membre, la momente similare de timp, respectiv cu aproximativ un an inainte de aderare.

Constientizand probabil gravitatea situatiei, Guvernul Romaniei s-a intrunit ieri intr-o sedinta extrordinara dedicata exclusiv problemei banilor europeni care au venit si vor veni in Romania. Executivul considera ca absorbtia fondurilor europene reprezinta o prioritate in procesul de integrare in Uniunea Europeana si a decis sa dedice o sedinta speciala acestui subiect, se arata intr-un comunicat al institutiei. Potrivit sursei citate cheltuirea eficienta a fondurilor europene, dupa aderarea la UE in 2007, va permite Romaniei sa se dezvolte rapid si sa recupereze decalajele fata de alte state membre. Romania va primi dupa aderare fonduri structurale in valoare de circa 30 miliarde euro, potrivit deciziei Consiliului European din decembrie 2005.

Firmele responsabile pentru "blocarea" proiectelor europene, in piata publica

Firmele vinovate de intarzierea unor proiecte finantate din fonduri ISPA si PHARE ar putea fi publicate pe o "lista neagra", a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa la Targu Mures, secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Jakab Istvan. El considera foarte importanta introducerea unui astfel de filtru, pentru ca firmele de consultanta care intocmesc proiecte ce se dovedesc ulterior cu lacune serioase sau companiile care nu respecta termenele de implementare a proiectelor ISPA si PHARE sa nu mai poata indeplini conditiile de eligibilitate pentru alte proiecte. "Spre exemplu, o firma din Dolj care nu se tine de cuvant pe un proiect de modernizare a unui drum national castiga un proiect si in Moldova. Cred ca trebuie introdus din start un filtru, insa sistemul trebuie foarte bine pus la punct, pentru ca altfel ar putea sa ridice semne de intrebare din punctul de vedere al concurentei si al procedurii achizitiilor publice", a mai spus Jakab.

8.500 de posturi pentru specialisti in gestionarea banilor europeni

Incepand cu 7 februarie vor fi create 8.500 de posturi destinate specialistilor in gestionarea fondurilor europene, a declarat ieri premierul Calin Popescu Tariceanu. Primul-ministru a mai spus ca posturile vor fi create pe structura deja existenta. "Nu vom crea locuri noi de munca, ci pur si simplu vom angaja oameni pe schema de personal deja existenta".

Salariile functionarilor care se vor ocupa de gestionarea fondurilor vor fi majorate cu 75%. "Daca un angajat primea 10 milioane acum, va primi 17.500.000", a declarat ministrul Finantelor publice, Sebastian Vladescu. In agricultura se vor crea 5.000 de astfel de posturi, la Ministerul Mediului 200 de posturi, in Justitie 700 (500 pentru Ministerul Public si 200 pentru Ministerul Justitiei). In 2005, gradul de contractare a proiectelor europene a fost de 98,2%, iar gradul de absorbtie sensibil mai mic. "Diferenta de bani dintre fondurile contractate si cele absorbite efectiv se duc in economii. La inundatii, de exemplu au fost utilizati o parte din acesti bani" a mai spus premierul.

Contractarea si absorbtia fondurilor, controlate de trei ori

Citeste si:

"Trebuie sa facem o diferentiere clara intre cele trei etape ale verificarii proiectelor" a remarcat Sebastian Vladescu. Ministrul a facut referire la Controlul Exante (verificarea documentelor de achizitie), Controlul Expost (verificarea utilizarii) si Remedii (verificarea eventualelor reclamatii). Raspunzatoare de cele trei etape vor fi, in aceasta ordine, Ministerul Finantelor, Curtea de Conturi si respectiv Agentia Nationala de Plati. Fondurile se vor afla intr-o prima faza la Ministerul Finantelor Publice dupa care, in cadrul procesului de distribuire vor merge catre ministerele de resort. De exemplu, banii pentru proiecte agricole vor merge la Ministerul Agriculturii, banii pentru reforma in justitie la Ministerul Justitiei si asa mai departe.

Romania "se preteaza" la imprumuturi

Romania are un grad de indatorare foarte scazut, care ii permite creditarea pe termen lung, iar pe de alta parte, Romania poate realiza o dezvoltare rapida a infrastructurilor proprii si a mediului rural. Datoria externa pe termen mediu si lung a Romaniei totalizeaza aproape 24 miliarde de euro. Conform datelor ce reies din proiectul Programului Economic de Preaderare (PEP) editia 2005, datoria va creste in perioada 2006-2008, situandu-se in medie la 28% din Produsul Intern Brut, nivel sub parametrii maximi acceptati de standardele internationale.

In opinia presedintelui Basescu, Romania ar putea beneficia, in perioada 2007-2013, de investitii in infrastructura de transporturi si in dezvoltarea rurala de circa 60 miliarde euro. Un studiu recent realizat de Coface evidentiaza si el acest lucru. "Romania are un grad de indatorare cel putin rezonabil" se precizeaza in document. De altfel acesta a fost si unul dintre motivele pentru care agentia franceza a marit ratingul de tara al Romaniei.

Mai multe credite pentru administratiile locale

Gradul de indatorare al autoritatilor locale va creste cu cinci puncte procentuale, de la 20% la 25% din totalul veniturilor, a declarat, vineri, la Targu Mures, secretarul de stat in Ministerul Finantelor Publice, Jakab Istvan.

"Chiar daca majorarea de cinci procente nu pare mult, noi zicem ca 25% le va permite autoritatilor locale sa ia credite mai mari. Cred ca acest proiect de hotarare de Guvern o sa treaca in doua-trei saptamani, in luna februarie. Ar putea trece chiar mai repede", a aratat reprezentantul Ministerului Finantelor.

El a respins, insa, solicitarile unor autoritati locale privind scutirea de la plata TVA pentru investitiile din fonduri proprii in cadrul proiectelor europene, sustinand ca aceasta taxa trebuie sa fie general valabila.
Jakab a precizat ca in Parlamentul European a fost facut o alta propunere, care, daca ar fi acceptata, ar permite rambursarea TVA catre primariile care cofinanteaza proiecte ISPA, PHARE sau SAPARD.