Cum se pot recupera pierderile din suspendarea tranzactionarii certificatelor de poluare

Statul a avut posibilitatea, din 2008 incoace, sa tranzactioneze un excedent de 300 de milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (primite pentru ca am poluat mai putin decat s-a stabilit prin Protocolul de la Kyoto), pe care pana acum nu le-a valorificat si pe care nici nu va putea sa le vanda in urmatoarele sase luni cel putin din cauza suspendarii.

Ea a intrat in vigoare duminica, 28 august, ca urmare a neregulilor identificate de Comitetul de Conformare a Protocolului de la Kyoto la intocmirea inventarului nationale de emisii, pentru care responsabila era ANPM. Odata cu suspendarea tranzactionarii, a fost blocat si registrul national pentru certificatele de emisii de gaze cu efect de sera, asa ca nici companiile nu vor putea sa le valorifice.

"Certificatele de emisii de gaze cu efect de sera au fost acordate Romaniei pentru ca noi am reusit sa reducem aceste emisii in perioada 1990 - 2005 si, in urma acestor reduceri, am primit (acest drept de poluare, n. red.) asa cum au primit si celelalte tari in jurul nostru, cele mai multe foste socialiste", a explicat Laszlo Borbely, ministrul Mediului.

La sfarsitul lui 2008-2009, certificatele echivalau cu 3 miliarde de euro, dar acum valoarea lor s-a redus la 1,2 miliarde de euro. Robert Ghelasi (foto sus), directorul departamentului de energie al casei de investitii Capital Partners, spune ca atunci cand Romania a intrat in schema EU ETS (EU Emission Trade Scheme - schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera in cadrul Uniunii Europene) in 2007, ca membra a UE si in baza ratificarii Protocolului de la Kyoto, pretul certificatelor era foarte scazut (1 euro/certificat), astfel ca nu prea a fost un mare interes din partea cumparatorilor.

Apoi a urmat prabusirea Lehman Brothers – declansarea crizei economice in septembrie 2008, cand foarte multe companii din sectorul industrial si energetic din Romania au avut surplusuri de certificate de emisii de gaze cu efect de sera pe fondul diminuarii productiei, astfel ca valorificarea surplusului devenea o sursa de lichiditate si profit importanta. S-a ajuns ca in toamna lui 2008, pretul certificatelor sa fie de circa 20 de euro/certificat.

Cu toate acestea, in Romania nu prea a realizat tranzactii cu certificate. “Fiind un produs nou pentru Romania, de altfel si pentru celelalte tari din Europa, au fost foarte putini cei care au avut cunostintele si expertiza in domeniu, precum si curajul sa valorifice aceste surplusuri. Din acest motiv, tranzactiile au fost sporadice si, dupa mai bine de 3 ani si jumatate de la inceputul etapei a doua, practic nu s-a intamplat nimic spectaculos”, explica Ghelasi.

In prima faza, EU ETS s-a aplicat in perioada 2005-2007, asa ca Romania a intrat, odata cu integrarea in UE, in cea de-a doua etapa, care se desfasoara in intervalul 2008-2012. Asadar, Romania mai poate sa-si valorifice excedentul pana in decembrie 2012, pentru ca el nu se va mai reporta pentru cea de-a treia etapa a schemei (2013-2020).

Daca insa dupa perioada de suspendare Romania va reusi sa-si valorifice surplusul, atunci “pierderile” ar putea ramane teoretice.

“Daca jucatorii se vor motiva si vor valorifica excedentul dupa incheierea perioadei de suspendare, atunci 1,2 miliarde de euro ramane o suma la orizont”, considera Ghelasi.

Pe de alta parte, valoarea excedentului este calculata la preturile actuale, dar peste sase luni, cand suspendarea ar putea fi eliminata, situatia ar putea fi alta.

“Cand tranzactionarea va fi deblocata, atunci fie preturile vor scadea, fie statului ii va fi imposibil sa valorifice intreg surplusul de certificate”, explica Adrian Simionescu (foto stanga), managerul Vienna Investment Trust, singura companie romaneasca admisa cu drepturi depline pe cea mai mare bursa de mediu din lume – Bluenext.

El mentioneaza in acest caz exemplul Ucrainei, al doilea stat din lume ca nivel al excedentului de certificate, care a reusit sa-si vanda doar o mica parte din ele pentru ca nu a respectat prevederile Protocolului de la Kyoto si nici nu a facut investitii in scheme “verzi” cu banii obtinuti din tranzactionarea lor. “Ucraina are acum aproximativ 700 de milioane de AAU-uri (unitati de emisii de dioxid de carbon), dar nimeni nu mai vrea sa le cumpere acum”, adauga Simionescu.

In conditii optime ale pietei, Romania ar putea inca sa obtina cateva sute de milioane de euro din tranzactionarea certificatelor, dar intre timp trebuie rezolvate problemele care au condus la suspendare, incepand cu punerea la punct a inventarului de emisii de gaze cu efect de sera si pana la reducerea birocratiei, a instabilitatii politice si cresterea numarului de personal specializat in domeniu.