Moda occidentala patrunde si la noi: vinzarile de apa minerala plata, produs inexistent acum 16 ani, cresc incet, dar sigur. Totusi, apa carbogazoasa domina piata romaneasca, taman pe dos fata de ceea ce este la altii.

Apa plata a inregistrat o crestere in rindul preferintelor romanilor in ultimii 16 ani. Daca inainte de 1990 nu se imbutelia deloc, in 2000 a ajuns la 2,3% din totalul de 738 milioane de litri de apa minerala consumati. Iar in 2005, procentul ei a crescut la 6 si se estimeaza ca va urca incet, dar sigur.

„Romanii nu au o cultura pentru apa plata. Inainte de ’90, ei consumau apa minerala sau sifon sub forma de sprit. Moda apei plate am mostenit-o de la occidentali“, apreciaza Mihail Ianas, directorul executiv al Patronatului Apelor Minerale (APEMIN). Tendinta e buna pentru imbuteliatorii de apa necarbogazoasa, dar e totusi slaba, avind in vedere ca proportia in Vest este inversa. Astfel, consumul de apa plata in Occident este de aproximativ 75% din consumul total de ape minerale. In plus, la noi, anul 2005 a fost un an ploios, ceea ce a determinat scaderea vinzarilor.

Citeste si:

Vinzari in scadere

Daca in 2004 volumul de apa raportat de Societatea Nationala a Apelor Minerale a fost de 912 milioane de litri, in 2005 a coborit la 876 milioane de litri. Totusi, pentru acest an, Ianas este optimist: „Speram sa ajungem la un miliard de litri vinduti intr-un an bun“.

Pe piata romaneasca, jucatorii importanti sint Borsec (Romaqua Group) cu 195 milioane de litri vinduti in 2005, European Drinks cu 160 milioane litri, Dorna (Coca-Cola) cu 109, Perla Harghitei cu 78, Bucovina cu 56 si Carpatina cu 41 de milioane. Aceasta inseamna 73-75% din piata, luind in considerare cantitatea vinduta. Cu exceptia apei minerale vindute de APEMIN, mai exista si apa imbuteliata din import. Aceasta reprezinta doar 1% din totalul apei consumate in Romania si in mare parte este vinduta in hoteluri sau localuri de lux. Motivul: costurile de transport ridicate care rezulta in preturi cu 20-30% mai mari decit ale apei autohtone. In plus, dupa cum spune Ianas, „calitativ nu exista nici o diferenta“.