"Pachetul de masuri va fi evaluat de piata si vom vedea daca se reface increderea sau nu. S-ar putea sa fie ingrijorari de resursele disponibile pentru EFSF, aceasta facilitate europeana. Unele tari care sunt astazi privite cu suspiciune pe piata ocupa un spatiu foarte mare pe piata datoriilor si s-ar putea ca suma de un trilion de euro inclusa in pachet sa fie privita de piete ca insuficienta, cum exista sansa ca o combinatie intre ele sa faca acest nivel suficient. Sunt diverse estimari, vom vedea", a spus Croitoru, potrivit Mediafax.

Liderii zonei euro au stabilit miercuri la Bruxelles sa reduca datoria Greciei cu 100 miliarde euro, sa creasca fondul UE de sustinere a statelor aflate in dificultate (EFSF) la 1.000 miliarde euro si sa recapitalizeze sistemul bancar european cu 106 miliarde euro.

Fondul European de Stabilitate Financiara, infiintat anul trecut ca "scut" de 440 miliarde euro pentru tarile cu probleme, precum Grecia, Irlanda si Portugalia, nu dispunea de suficienta forta pentru a spriji, spre exemplu, Italia, a treia mare economie a zonei euro.

Fondul va fi folosit pentru asigurarea vanzarilor de obligatiuni si pentru crearea unui vehicul investitional special care va atrage fonduri din afara UE, de la institutii financiare si investitori publici si privati.

Croitoru a afirmat ca reluarea increderii in economiile din zona euro va depinde de modul in care piata va "digera" masurile anuntate, pe care va incerca sa le coreleze in perioada urmatoare.

Citeste si:

El a aratat ca reducerea cu 50% a valorii nominale a obligatiunilor de stat ale Grecie inseamna in acelasi timp pierderi pentru sistemul bancar, dar si pentru statele care au anuntat ca vor participa cu 30 miliarde de euro in acest plan de salvare.

Noul acord de finantare externa a Greciei ar urma sa aiba o valoare de 130 miliarde de euro.

Referindu-se la cerintele de recapitalizare a bancilor, oficialul BNR a spus ca aceasta masura ar dezgheta teoretic creditarea, insa pot exista cazuri in care unele banci sa considere ca noile reguli sunt nesustenabile.

"O recapitalizare mai ridicata este de presupus ca va evita un credit crunch (criza a creditelor - n.r.), deci va pemite reluarea activitatii de creditare la un nivel normal. Totusi, nivelul de 9% poate sa para pentru unii investitori in banci o sarcina destul de mare", a mai spus Croitoru.
Intrebat despre impactul masurilor propuse la nivel european asupra sistemului bancar romanesc, Croitoru a spus ca nu vor fi efecte negative.

Liderii UE au reusit sa cada de acord si asupra problemei spinoase a recapitalizarii bancilor, stabilind termenul limita de 30 iunie 2012 pentru ca institutiile financiare din zona euro sa ajunga la o rata a capitalului de rang intai (Tier 1) de 9% din acitvele ponderate la risc, dupa deprecierea detinerilor de obligatiuni de stat. Bancile care nu vor atinge acest obiectiv se vor confrunta cu "constrangeri" in privinta platii dividendelor si acordarii de bonusuri.