Raportul cu concluziile delegatiei FMI care a analizat economia Romaniei in 2005 cuprinde recomandari care ar trebui sa dea de gindit autoritatilor. In timp ce procesul de convergenta catre UE continua si exista o mare incredere in perspectivele Romaniei, evolutiile economice inregistrate anul trecut au produs ingrijorare. Cresterea economica a incetinit, procesul de dezinflatie si-a redus considerabil ritmul, iar deficitul de cont curent s-a majorat. Reducerea impozitelor directe si cresterea semnificativa a creditului, coroborate cu majorarile salariale in sectorul public, au exacerbat presiunile din partea excesului de cerere.

Pierderile din cota unica, plusuri din TVA

Propaganda beneficiilor sistemului fiscal al cotei unice i-a lasat reci pe economistii organismului financiar international. Cota unica de impozitare a alimentat consumul si a condus la o pierdere de venituri din colectarea impozitelor pe venit si profit de aproximativ 1% din PIB, comparativ cu rezultatul inregistrat in anul 2004 se spune in raport. Expertii FMI arata ca, daca veniturile bugetare ale Romaniei au ramas constante raportat la produsul intern brut, aceasta se datoreaza exacerbarii consumului. Incasarile din TVA, superioare nivelului prevazut in buget ca urmare a cererii substantiale de bunuri si servicii (din productia interna si din import), au compensat pierderea de venituri rezultata din introducerea cotei unice de impozitare, mentinind astfel constanta ponderea in PIB a veniturilor bugetului general consolidat.

Cresterea veniturilor la buget este imperativa

Romania nu va putea beneficia in totalitate de beneficiile aderarii la Uniunea Europeana daca nu va reusi sa creasca incasarile la buget. Este nevoie de venituri suplimentare care sa asigure resursele necesare pentru acoperirea contributiei Romaniei la bugetul UE, precum si pentru cofinantarea proiectelor UE. In Romania, veniturile se situeaza cu mult sub nivelul minim de 35% din PIB inregistrat de tarile membre UE, cu exceptia Lituaniei se arata in raportul Fondului. Misiunea de experti apreciaza ca imperativa cresterea veniturilor bugetare si pentru ca Romania nu mai poate reduce cheltuielile absolut necesare pentru investitii in infrastructura. FMI este de acord ca, pentru a imbunatati gradul de ocupare a fortei de munca, competitivitatea si cresterea economica, este necesara diminuarea nivelului CAS. Aceasta pierdere de venituri trebuie insa sa fie compensata de alte taxe si impozite, printr-o eficientizare a intregului sistem fiscal, sustine FMI. Misiunea FMI recomanda o serie de optiuni pentru cresterea veniturilor: majorarea TVA, reconsiderarea nivelului cotei unice de impozitare, extinderea bazei de impozitare, majorarea taxelor administrative, majorarea impozitelor pe proprietate si imbunatatirea administrarii veniturilor.

Salariile bugetarilor ar trebui sa creasca doar o data pe an

Fondul atrage atentia ca tinta de inflatie asumata de BNR nu se poate atinge in conditiile in care veniturile salariale cresc mult mai mult decit rata inflatiei. Cresterea salariala medie in anul 2006 din sectorul public a fost de 12-15%, raportat la media anului 2005, nivel incompatibil cu tinta de inflatie a BNR de 5%. Politica salariala stricta este esentiala pentru succesul dezinflatiei. Pentru ancorarea asteptarilor inflationiste la valori cu o singura cifra, cresterea salariilor din sectorul public trebuie efectuata o data pe an si inclusa in buget. Mai mult, salariile trebuie sa reflecte mai bine nevoile de pregatire profesionala, in caz contrar reprezentind numai cresteri exagerate ale fondului de salarii.

CEC trebuie privatizata

Privatizarea BCR, liberalizarea pietei energiei electrice si a gazelor naturale, majorarea pretului national de referinta la energia termica si introducerea noului tarif binominal la energia termica reprezinta, in opinia FMI, aspectele pozitive. Organismul financiar international precizeaza insa ca trebuie mentinut ritmul actual al privatizarilor prin continuarea privatizarii CEC, a producatorilor de energie electrica si a altor companii mai mici.

Citeste si:

Inventar de dezechilibre

Cresterea economica a incetinit. Cresterea PIB real pentru anul 2005 este estimata la 4%. Cererea interna a inregistrat o crestere puternica datorita cresterii accentuate a consumului.

Inflatia se mentine la un nivel ridicat. La sfirsitul anului 2005, rata anuala a inflatiei calculata pe baza IPC a fost de 8,6%, comparativ cu tinta BNR pentru sfirsitul anului 2005 de 7,5%.

Creditul continua sa inregistreze o crestere puternica. In timp ce cresterea creditului in valuta si-a incetinit ritmul in ultima perioada, expansiunea creditului in moneda nationala s-a accelerat.

Deficitul de cont curent a crescut; pentru anul 2005, deficitul de cont curent este estimat la 9,4% din PIB. Importurile continua sa creasca intr-un ritm superior celui inregistrat de exporturi.

Avantajul competitivitatii externe a Romaniei s-a diminuat. Aprecierea recenta a leului, asociata cu cresterea considerabila a salariilor si diminuarea cistigurilor de productivitate incep sa afecteze profitabilitatea si competitivitatea in unele sectoare.