Statul consuma pe bunuri si servicii atat cat cheltuieste si pentru lucrari, achizitiile fiind efectuate fara un control si fara o prioritizare in functie de necesitati, situatie care nu este consemnata si in cazul contractelor UE, unde regulile europene cresc gradul de respect fata de banul public.
Concluziile sunt prezentate intr-un document oficial si reflecta situatia achizitiilor efectuate in ultimul trimestru al acestui an de care institutii publice si companii de stat, scrie Mediafax.

Topul autoritatilor cu cele mai multe proceduri de achizitie lansate in ultimele trei luni este alcatuit, in ordine, de Romsilva (cu 133 documentatii acceptate), Complexul Energetic Turceni (54) si Romgaz (50), urmate de CFR Calatori (47), Complexul Energetic Craiova (46), CFR SA (45), Institutul National al Patrimoniului (42), Transelectrica (41), Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (38), CN Huilei (34), Societatea Nationala a Lignitului Oltenia (32), Nuclearelectrica (31).

Pe lista incluzand un total de 54 institutii si companii de stat mai sunt prezentate, printre altele, Regia Autonoma de Transport Bucuresti (21 documentatii acceptate), Electrocentrale Bucuresti (17), Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (16), Hidroelectrica (14), Ministerul Apararii (12), Ministerul Administratiei si Internelor (11), Autoritatea pentru Reglementare in Comunicatii (11), CN Aeroporturi Bucuresti (10), CN Administratia Porturilor Maritime Constanta (10), Complexul Energetic Rovinari (9), precum si mai multe spitale clinice de urgenta si universitati.

Multe dintre aceste companii de stat sunt monitorizate de Fondul Monetar International din cauza pierderilor anuale ridicate inregistrate constant.

Una dintre principalele probleme identificate in cazul acestor achizitii este legata de valoarea estimata a contractelor si de ponderea mare a cheltuielilor cu bunuri si servicii, comparabila cu cea a cheltuielilor pentru lucrari.

Astfel, conform documentului citat, valoarea documentatiilor de licitatie din ultimele trei luni ale anului acceptate pentru a fi finantate de la bugetul de stat se ridica la aproximativ 5 miliarde lei, din care 1,97 miliarde lei pentru lucrari si 1,92 miliarde lei pentru achizitii si servicii.
La alocarile pentru bunuri si servicii se adauga insa si sumele cheltuite prin achizitii directe.

"In privinta fondurilor europene, ponderea nu se pastreaza, diferenta intre lucrari si bunuri si servicii fiind considerabila, ceea ce demonstreaza ca regulile europene cresc gradul de respect fata de banul public", se arata in document. Analiza releva ca, din fonduri europene, un miliard lei au fost cheltuite in acest interval pentru investitii si doar 240 milioane lei pe bunuri si servicii.

O alta concluzie rezultata din verificarile efectuate in finalul acestui an este ca o serie de autoritati contractante, precum Romsilva, incarca sistemul de achizitii publice cu proceduri fractionate, fara ca la nivel central sa fie cunoscuta adevarata necesitate a achizitiilor. Romsilva este prezentata in document drept un exemplu de "anomalie institutionala", deoarece achizitiile sunt decise la nivel local de catre directii silvice care nu au personalitate juridica, iar unitatii centrale ii revine doar rolul de a lansa in numele acestora procedurile de achizitie publica, fara o analiza a necesitatii.

"Este, poate, cel mai mare achizitor prin Sistemul Electronic de Achizitii Publice, cumparand de la piuneze pana la armament, fara un control si o prioritizare in functie de obiectiv si necesitate", este concluzia in cazul Romsilva.

Recomandarea formulata este efectuarea de achizitii centralizate, ca in cazul spitalelor, apreciindu-se ca astfel ar fi eficientizata cheltuirea banului public.

"Din pacate, se cheltuieste mai mult pe bunuri si servicii decat pe ceea ce numim investitii, adica lucrari. Se simte clar nevoia unei centralizari, de creare a unei entitati centralizate pentru achizitii, chiar la nivel de Guvern. Pana acum insa, acest lucru nu s-a realizat deoarece este foarte clar ca ordonatorii principali de credite nu vor sa lase din mana bugetele, adica vor sa controleze ei achizitiile", au declarat surse guvernamentale.

Datele releva ca majoritatea achizitiilor sunt realizate prin negocieri directe sau licitatii la care este depusa o singura oferta.

Acest sistem, in care atribuirea unui contract prin licitatii deschise la care sunt inregistrate mai multe oferte reprezinta exceptia de la regula, este aplicat in conditiile in care, in primavara anului trecut, Gvernul sustinea ca va amana "pentru vremuri mai bune" achizitionarea de masini, televizoare, imobile sau alte bunuri care nu sunt de stricta necesitate si ca ia in calcul infiintarea unui "punct de comanda" care sa avizeze achizitiile de produse de birotica pentru toate ministerele, iar consumabile ca pixuri si hartii sa fie cumparate de la acelasi furnizor si la un pret comun.

Infiintarea "centrului de comanda" pentru achizitii a fost chiar pregatita inca din luna mai 2010 sub forma unui proiect de hotarare care prevedea ca achizitiile de autoturisme, computere, mobilier, combustibil auto, dar si de servicii informatice, de curatenie, de asigurare si transport aerian efectuate de catre institutiile publice centrale vor fi derulate in sistem centralizat, prin intermediul unei unitati subordonate Ministerului Finantelor.

Pana la aceasta data, proiectul de hotarare nu a fost insa aprobat de Guvern.

Piata achizitiilor publice reprezinta in jur de 15% din PIB-ul Romaniei, iar statul, prin institutiile si companiile sale, este cel mai mare cumparator, analistii apreciind ca intre 20 si 40% dintre contractele incheiate cu statul sunt "cu dedicatie".

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Economie »


Setari Cookie-uri