Analistii grupului bancar italian au inrautatit prognoza de crestere economica pentru Romania de la 2,5% la 1,4% pentru anul urmator si de la 3,1% la 2,5% pentru 2013, scrie Mediafax.

"Ne asteptam ca Serbia si Romania sa continue cu programele preventive anul viitor, Romania urmand sa traga fonduri si posibil sa ceara o suplimentare a programului financiar", se arata intr-un raport financiar al UniCredit.

Tinta de deficit bugetar a Romaniei pentru anul urmator de 1,9% pare ambitioasa si dificil de finantat la costuri rezonabile, in contextul in care Romania va concura pentru finantare cu tari europene cu ratinguri mai bune. Deficitul bugetar ar putea sa scada la 2,5% anul viitor si in 2013, cand este vizat un buget echilibrat, finantat prin tragerea a 1,5 miliarde de euro de la FMI si a unui miliard de euro de la Banca Mondiala, noteaza grupul italian.

Estimarile UniCredit privind deficitul bugetar sunt bazate pe o eventuala rostogolire a datoriei publice de catre investitorii straini si bancile locale si pe asteptarile ca Guvernul sa nu se imprumute de pe pietele financiare internationale in prima jumatate a anului urmator, cand vor ajunge la maturitate datorii in lei echivalente cu 4,9 miliarde de euro.

In regiune, Letonia va cere, de asemenea, un acord preventiv cu FMI, dupa incheierea actualei intelegeri in decembrie, iar Croatia va opta pentru un imprumut stand-by. In timp ce Ungaria trebuie sa incheie rapid un acord cu FMI, estimat de UniCredit la 15 miliarde de euro, soarta Ucrainei depinde de negocierile cu Rusia privind pretul gazelor.

Citeste si:

Polonia, Croatia si Romania au trecut in acest an de la intrari la iesiri de capital, se arata in raport. Cea mai mare schimbare a avut loc in Polonia. In perioada iunie 2010-iunie 2011, sectorul bancar din Polonia a primit noi finantari reprezentand 0,8% din activele bancare, in timp ce in iulie-octombrie a trecut la iesiri de aproape 2% din sistemul bancar, sau 5,6 miliarde de euro. Croatia si Romania s-au alaturat, de asemenea, tarilor care inregistreaza iesiri de capital - Letonia, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Lituania, Kazahstan si Ungaria, se arata in raportul UniCredit.

In ultimele patru luni, Croatia a consemnat iesiri de 1,2 miliarde de euro, iar Romania de 0,8 miliarde de euro. Rusia si Turcia au fost beneficiari neti in aceasta perioada.

In timp ce Europa Centrala si de Est s-a adaptat la absenta noilor finantari bancare, regiunea si-a crescut dependenta de finantarea prin achizitii de obligatiuni si actiuni. Din intrarile de capital de 119 miliarde de euro de la sfarsitul lui 2009, 72,3 miliarde de euro au fost finantari prin achizitia de obligatiuni si actiuni. Turcia si Polonia au fost principalii beneficiari, dar in acest an s-a inregistrat o diversificare catre alte economii, precum Ungaria, Romania, Ucraina si Serbia.

Recent, aceste intrari au incetinit semnificativ, dar spre deosebire de 2008 nu s-au transformat in retrageri masive. In contextul acestui declin si al lipsei semnelor de recuperare pentru investitiile straine directe, unele tari din regiune vor ajunge din nou dependente de FMI, scriu analistii UniCredit.

In luna martie, autoritatile de la Bucuresti au decis sa prelungeasca intelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv in valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la FMI. Atunci, FMI a pus la dispozitia Romaniei o prima transa in valoare de 60 de milioane de drepturi speciale de tragere (67 milioane euro).