Circa 20% din forta de munca activa din Romania, adica in jur de doua milioane de oameni, obtine venituri in strainatate. Valuta trimisa acasa de acestia incepind cu anul 2002, o data cu desfiintarea obligativitatii vizelor, a jucat un rol deosebit de important pentru economia romaneasca.
Potrivit statisticilor Bancii Nationale a Romaniei, anul trecut, transferurile private au totalizat circa 4.336 de milioane de euro (5,6% din produsul intern brut) fata de 1.921 de milioane de euro in anul 2003. Un procent covirsitor din aceste sume este reprezentat de remiterile banesti ale celor plecati la munca in strainatate. In ultimii trei ani, aceste fluxuri de capital au capatat consistenta si au contribuit in medie cu peste 30% la diminuarea deficitului de cont curent al Romaniei. Deficitul de cont curent din 2005 ar fi reprezentat 14% din PIB fara acesti bani si ar fi fost foarte greu de finantat, a spus Liviu Voinea de la Grupul de Economie Aplicata (GEA), la o masa rotunda organizata la BNR.
Miliarde vin cu autocarul
Persoanele cu 9-12 clase sint procentual majoritare in rindul celor care aleg sa munceasca temporar in strainatate. Peste jumatate dintre acestea provin din mediul rural si determinanta pentru transferurile de bani in tara este situatia financiara a familiei. Si este perfect explicabil. In medie, un lucrator roman in strainatate trimite mai multi bani acasa decit salariul mediu din economia romaneasca. In ultimii 15 ani, potrivit statisticilor, in una din cinci gospodarii cineva a lucrat temporar in strainatate.
Miliarde de euro din totalul sumelor repatriate, circa 40% din total, intra in Romania pe canale neoficiale, adica nu sint evidentiate in raportarile serviciilor de transfer de bani Western Union sau Money Gram, ale bancilor sau Postei Romane. Transferurile bancare si firmele specializate se dovedesc prea scumpe in raport cu sumele relativ mici transmise in tara. Aceasta este in parte explicatia ca banii intra in tara cu autocarul prin intermediul prietenilor, colegilor sau rudelor. Ca aceste sume sint deosebit de importante ca volum o dovedeste si statistica vinzarilor de valuta ale rezidentilor la casele de schimb valutar. Aceste vinzari au crescut de la 5,8 miliarde de euro, in 2003, la aproape 9 miliarde de euro anul trecut.
Majoritatea banilor se duc in consum
Valuta repatriata de migranti are un impact deosebit asupra tarii de origine. Sumele acopera un deficit de venituri ale familiilor acestora, le asigura un acces mai ridicat la servicii, le imbunatateste standardul de viata. La nivel macroeconomic se diminueaza dramatic presiunea somajului, prin rate scazute. In plus, banii sustin cresterea economica in tara de origine si conduc la aprecierea monedei nationale. Studiile arata ca, in Europa de Est, 65% dintre aceste transferuri financiare se duc in consum si stimuleaza importurile.
Export de forta de munca, import de capital
Din punctul de vedere al economiei politice a migratiei, Romania se afla in situatia de tara care exporta forta de munca si importa capital, spune Valentin Lazea, economist-sef al BNR. Emigratia temporara are insa ca efect scaderi de salariu in tara de destinatie si dezavantajeaza muncitorii de acolo, ceea ce poate alimenta manifestari de xenofobie. Romania trebuie sa faca cunoscut ca migrantii ei sint prin excelenta temporari, neavind de gind sa se atabileasca permanent si nu vor presa sistemele sociale din acele tari, considera Valentin Lazea.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
