Autoritatile examineaza patru variante prin care s-ar putea ridica inca doua unitati nucleare. Principala problema sint, evident, banii, cam 2,5 miliarde de dolari. Ei vor veni fie de la Nuclearelectrica, fie de la investitori privati.

Guvernul analizeaza patru scenarii prin care se poate finanta constructia unitatilor trei si patru ale centralei de la Cernavoda, dupa cum ne-a declarat directorul general al societatii Nucleareletrica, Teodor Chirica.

Toate cele patru scenarii exclud finantarea directa a lucrarilor din bugetul de stat (asa cum s-a intimplat, partial, pina acum) precum si acordarea de garantii guvernamentale.

Primul scenariu se refera la crearea unei societati mixte, impreuna cu parteneri externi, in care Nuclearelectrica sa intre cu o participatie minoritara pentru construirea reactorului trei, al doilea prevede acelasi lucru, cu mentiunea ca se refera la reactoarele trei si patru, al treilea priveste constructia reactorului trei prin efortul exclusiv al societatii Nuclearelectrica si al patrulea prevede acelasi lucru pentru ambele reactoare.

Varianta cu privatii

Primele doua scenarii, care se refera la atragerea de investitori privati, reprezinta o idee mai veche a autoritatilor. Inca de pe vremea lui Dan Ioan Popescu s-a avansat o asemenea idee, ba chiar au fost selectate oferte din partea a sapte firme, interesate sa investeasca in unitatea trei - despre patru nu se vorbea la acea data. Printre ele se numara mai vechii parteneri ai Romaniei, AECL (Canada) si Ansaldo (Italia), alaturi de grupul siderurgic LNM, Enel, Korea Hydro&Nuclear Power si companiile romanesti Electrica si Grupul Energetic Tender. Dupa schimbarea puterii, Ministerul Economiei a decis sa nu inchida lista, asa ca este posibil sa se mai iveasca si altii.

Citeste si:

Investitorii selectati (nu se stie inca daca vor fi unul sau mai multi) vor trebui sa vina cu bani de acasa, pentru infiintarea capitalului social al firmei care se va ocupa de proiect. Suma totala va trebui sa reprezinte 30% din costurile de finalizare a unitatii (sau unitatilor) urmind ca restul sa fie imprumutat de la banci. Se va alege apoi un operator al reactorului (sau al reactoarelor), cel mai probabil tot Nuclearelectrica, urmind ca, din vinzarile de energie, fiecare sa-si recupereze banii investiti, conform procentului cu care au intrat.

Romanii, de capul lor

Desi sumele pentru terminarea celor doua reactoare sint imense, consultantul Deloitte&Touche si Nuclearelectrica au imaginat doua scenarii in care societatea romaneasca sa termine singura lucrarile la cele doua reactoare. Ea va trebui sa se imprumute insa si, potrivit lui Chirica, „lumea financiara spune ca nu trebuie deloc respinsa aceasta varianta“.

Principala provocare va fi insa garantia pe care o va cere banca, garantie pe care, de capul ei, Nuclearelectrica nu are cum sa o ofere, dat fiind ca valoarea totala a imprumuturilor pentru cele doua reactoare va fi de circa 2,4 miliarde de dolari. Varianta este aceea a unei firme mari, cu o bonitate indiscutabila, care sa preia energia produsa de cele doua reactoare pe baza unor contracte pe termen lung, urmind ca din banii platiti pe curent sa se ramburseze creditul.

„Sint deja 20 de asemenea societati cu care sintem in contact“, a spus Chirica, dar nu a vrut sa dezvaluie decit un nume: societatea romaneasca de distributie Electrica. Varianta mai este fezabila si pentru ca Nuclearelectrica isi va imbunatati, de la anul, cash-flow-ul: va opera doua unitati (1 si 2), deci va vinde mai mult.