Romania in 2012: Riscuri si incertitudini din toate partile. Cum ne putem diferentia?

Wall-Street.ro.: Care sunt principalele riscuri pentru Romania in acest an?

Ella Kallai: Fata de anul trecut exista doua mari diferente. Prima datorata anului electoral si a doua datorata extinderii problemelor legate de finantarea datoriei suverane in mai multe tari din zona euro, care creeaza tensuni financiare cu efecte negative asupra economiei reale. Riscul asociat anului electoral ar fi derapajul fata de programul economic convenit cu FMI si Comisia Europeana, care ar impiedica fructificarea masurilor de consolidare fiscala luate pana acum, in sensul diferentierii avantajoase fata de plutonul tarilor emergente din Europa centrala si rasariteana, cuantificabila intr-un risc de tara mai redus. Tensiunile financiare din zona euro nu fac decat sa ingreuneze procesul de diferentiere.

W.S.: Deflatia ar putea fi o problema care sa ne ingrijoreze?

E.K.: Deflatia nu cred ca trebuie sa ne ingrijoreze, pentru simplul fapt ca competitia nu este destul de puternica in structura de productie si a serviciilor.

W.S. In ceea ce priveste costurile de imprumut, credeti ca va fi o presiune puternica in prima parte a acestui an si cum va putea sa se diferentieze Romania de alte economii din zona?

E.K.: Presiunea va fi in crestere pana in martie cand se asteapta masuri suplimentare pentru rezolvarea problemei datoriilor publice zonei euro. Diferentierea se poate realiza doar in timp, prin politici economice consistente cu obiectivele declarate in programul economic agreat cu FMI si Comisia Europeana.

W.S.: Cum vedeti situatia din Ungaria si care ar fi diferentele fata de Romania ?

E.K.: Puterea economica este diferita. PIB per capita in 2010 a fost de 9.700 euro in Ungaria fata de 5.700 euro in Romania, ceea ce explica si capacitatea de a crea surplus de cont curent si venituri bugetare in PIB cu mai mult de 10 puncte procentuale mai mari decat in Romania. Cand o economie este mai puternica, absoarbe mai usor efectele negative generate de politici economice neconventionale.

W.S.: In ceea ce priveste cursul leu/euro, deja se simte o presiune puternica pe leu. Care ar fi estimarea dumneavoastra pentru curs in acest an?

E.K.: Desi vor exista valuri de depreciere a leului fata de euro atata vreme cat pietele nu vor fi multumite de masurile luate atat la nivelul zonei euro pentru stimularea disciplinarii cheltuielilor publice cat si la nivelul fiecarei tari membre a zonei euro pentru reducerea graduala si credibila a datoriilor publice, reducerea deficitelor si implicit a nevoii de finantare vor favoriza leul in raport cu euro. Din aceste considerente cursul leu/euro se va plasa cel mai probabil in plaja 4,3-4,35 in cursul anului 2012.

W.S.: Cat credeti ca va fi cresterea in 2011 si cea din acest an?

E.K.: Estimez ca PIB va creste cu 2,3% in 2011 si 1,4 % in 2012.

W.S.: Ce taxa credeti ca ar trebui sa fie prima coborata pentru stimularea cresterii economice?

E.K.: In conditiile in care Romania doreste sa adere la pactul fiscal propus la Consiliul Europei in decembrie anul trecut, care prevede bugete fiscale echilibrate sau in surplus, Romania nu are spatiu fiscal, daca nu reuseste sa creasca veniturile fiscale prin reducerea evaziunii fiscale. Trebuie sa spun ca veniturile fiscale ale Romaniei raportate la PIB au fost cu 9 puncte procentuale mai mici decat media din UE27 in 2009. Daca se reuseste macar partial recuperarea diferentei, atunci ar trebui reduse contributiile la asigurarile sociale pentru stimularea crearii locurilor de munca.

W.S.: Cand va avea relaxarea monetara inceputa de BNR efecte si in economia reala, tinand cont ca rezervele minime sunt in continuare mentinute?

E.K.: Relaxarea monetara a ajuns deja in economia reala, avand in vedere ultimele evolutii la randamentele titlurilor de stat. Treptat va ajunge si la agentii economici privati, cu conditia continuarii implementarii programului economic asumat.