Pentru prima data in Romania, Codul fiscal nu va cunoaste nici o modificare importanta. Cel putin asa sustin premierul Calin Popescu Tariceanu si ministrul de Finante, Sebastian Vladescu. Acestia au dat asigurari ca nici Taxa pe Valoarea Adaugata (TVA) si nici cota unica nu vor fi majorate. Din 2007 insa, accesarea fondurilor europene va exercita o presiune asupra bugetului de 3% din PIB, astfel incat nu este exclus ca una din cele doua taxe principale sa cunoasca o majorare semnificativa.

Taxa pe proprietate ar putea fi modificata

"Nu sunt adeptul cotelor diferentiate de TVA. Nivelul de impozitare in Romania este unul dintre cele mai scazute din Europa. Nu intentionam sa schimbam sistemul de taxare, nici in sensul cresterii, nici al scaderii", a declarat Vladescu. Totusi, atat ministrul de Finante, cat si premierul au anuntat modificarea altor taxe printre care si taxa pe proprietate. "Daca vrem sa ajungem la nivelul tarilor europene, nu putem sa tinem toate taxele jos. Prin urmare, intentia Guvernului este sa mentina cota unica de 16%, dar sigur ca alte taxe si impozite, care astazi nu sunt aduse la acest nivel, ar trebui corectate, iar, probabil, unele ar trebui majorate. De exemplu, taxa pe proprietati sau poate alte taxe", a spus Tariceanu. Premierul si-a argumentat optiunea pentru majorarea unor taxe prin faptul ca veniturile bugetare in Romania reprezinta 30-31% din Produsul Intern Brut (PIB), sub nivelul de 34-35%, consemnat in majoritatea statelor UE. In realitate insa, daca scadem fondurile nerambursabile venite de la UE si bugetul Agentiei Nationale pentru Dezvoltare (AND), finantata de banii proveniti din privatizari, veniturile bugetare se invart in jurul a 28,5% din PIB.


Incasarile bugetare vor scadea constant pana in 2008

Potrivit Programului Economic de Preaderare (PEP), trimis in decembrie de Guvernul Romaniei, situatia incasarilor la buget se va inrautati in urmatorii trei ani. Ponderea in PIB a veniturilor fiscale va scadea de la 28,5% in 2005 la 28,1% in 2008. Aceasta, in conditiile in care din 2007 Romania va avea cheltuieli suplimentare considerabile, estimate de guvernanti la 3% din PIB, in vederea absorbtiei totale a fondurilor europene. 1% reprezinta contributia Romaniei la bugetul comunitar, iar 2% necesarul de cofinantare a fondurilor europene. In plus, trebuie precizat ca cel putin in primul an postaderare, in practica cofinantarea reprezinta o prefinantare. Guvernul Romaniei ar trebui sa cheltuiasca banii proprii, urmand ca Uniunea Europeana sa deconteze contributia sa la finalul proiectelor iar asta poate dura mai multi ani. Sumele care ar putea fi colectate prin majorarea unor impozite mai putin importante, precum cel pe proprietate sau cele pe mediu, nu vor putea in nici un caz sa acopere deficitul suplimentar de 3% din PIB. Potrivit Comisiei de prognoza, nici macar majorarea TVA cu 3% nu ar aduce la buget venituri suplimentare mai mari de 1% din PIB. Cheltuielile guvernamentale pot fi finantate fie din taxe si impozite, fie din imprumuturi, care insa au dezavantajul ca se reflecta in deficitul bugetar. Iar orice crestere a datoriei publice va fi inevitabil finantata dintr-o majorare ulterioara a taxelor si impozitelor, povara fiscala urmand a pica pe umerii generatiilor viitoare.

Citeste si:

Almunia trage un semnal de alarma

Acest lucru a fost semnalat premierului si de comisarul european pentru Afaceri Economice si Financiare, Joaquin Almunia. Potrivit oficialului european, care citeaza prognozele Comisiei Europene, deficitul bugetar ar putea urca in 2006 la 1,4% din PIB si la 2,2% in 2007, aproape de limita de 3% impusa de reglementarile Uniunii Europene. Saltul de 0,8% din PIB se explica tocmai prin necesitatea prefinantarii fondurilor europene in primul an dupa aderare. Este de remarcat si diferenta dintre tinta de deficit a Guvernului de pe 2006 de 0,5% si estimarile lui Almunia de 1,4%. Acesta este si motivul pentru care FMI si Comisia Europeana solicita cresterea TVA sau a cotei unice, menite a echilibra raportul dintre veniturile si cheltuielile bugetare. "Pierderea de venituri trebuie sa fie compensata de alte taxe si impozite, printr-o eficientizare a intregului sistem fiscal, evitandu-se astfel modificarile frecvente ce au afectat mediul de afaceri in trecut", se arata in ultimele concluzii publicate de FMI.

Drept raspuns, premierul Tariceanu a evidentiat traseul descendent al deficitului bugetar din ultimii ani: de la 1,1 la suta din PIB in 2001 la 0,8% in 2005. Deficitul programat initial pentru 2005 a fost de 1,5 la suta, deficitul revizuit de 1 la suta, iar deficitul realizat de 0,8 la suta. Premierul ignora insa faptul ca 2005 a fost un an sarac in investitii guvernamentale, cheltuielile de capital situandu-se in jurul cifrei de 2,5% din PIB.