Avocatii si specialistii in insolventa au apreciat fara exceptie ca propunerea legislativa nu protejeaza economia nationala, ci ar avea un efect contrar, afectand si disciminand sectorul privat, si va ridica probleme de constitutionalitate si incalcare a reglementarilor CEDO, precum si a Tratatului UE.

Masura este privita si ca un gest de incurajare in acumularea de arierate la companiile de stat, tocmai intr-un moment in care subiectul tine capul de afis in discutiile cu Fondul Monetar International si Comisia Europeana.

Mai mult, avocatii care s-au abtinut de la comentarii au argumentat in majoritate ca o astfel de initiativa nu va primi aprobarea legislativului, catalogand propunerea "o bomba prea mare chiar si pentru Parlamentul Romaniei" sau "un proiect care nici nu merita comentat".

Guvernul intentioneaza sa instituie o perioada de cinci ani in care creditorii statului nu vor mai putea declansa procedura de executare silita sau de sechestru asigurator asupra actiunilor de la companiile de stat debitoare si in care nici statul nu mai poate garanta credite cu astfel de actiuni. Masura va fi promovata de Guvern printr-un proiect de lege initiat de Ministerul Finantelor.

Gabriel Zbarcea, managing partner la Tuca Zbarcea & Asociatii, apreciaza ca proiectul nesocoteste mai multe principii constitutionale, precum egalitatea in fata legii, liberul acces la justitie sau neretroactivitatea.

Zbarcea spune ca nu este doar ilegal si imoral, dar si neserios, sa transmiti creditorilor ca toate garantiile pe care acestia le au deja constituite nu mai prezinta nicio valoare practica si ca vor sta astfel la mana debitorilor, care nu pot fi constransi sa isi execute obligatiile asumate prin forme de executare silita.

"Justificarea data creditarii acestui act normativ - «fragilitatea economiei romanesti, afectata de criza economica» - este puerila, incompleta, de natura sa induca in eroare. Economia Romaniei nu cuprinde in niciun caz doar intreprinderile de stat, ci in primul rand companiile private, comerciantii, liber profesionistii, cetatenii romani care intra in diverse raporturi comerciale zi de zi si care au fost, de asemenea, profund afectati de criza. Cu toti acestia cum ramane? Cum ramane cu creditele lor, cu garantiile pe care acestia le-au constituit?", a incheiat Zbarcea.

Propunerea legislativa afecteaza dreptul creditorilor

Propunerea legislativa afecteaza in mod evident dreptul creditorilor de a-si recupera creantele impotriva statului, in conditiile in care va fi exceptata de la urmarire o categorie de bunuri valoroase, respectiv actiunile statului, potrivit lui Ion Dragne, managing partner la Dragne & Asociatii.

"De altfel, aceasta restrangere a masei sesizabile a bunurilor statului vine sa completeze o serie de masuri prin care statul a incercat sa temporizeze executarile silite declansate impotriva institutiilor publice, in baza unor titluri executorii, fiind cunoscut ca astfel de executari nu pot fi declansate inainte de expirarea unui termen de sase luni de la data primirii somatiei de plata de catre institutia publica debitoare si ca, oricum, si dupa expirarea acestui termen, institutia debitoare poate solicita instantei de judecata acordarea a unui termen de gratie sau/si stabilirea unor termene de plata esalonata a obligatiei respective, masuri neintalnite in cazul altor executari silite", a continuat Dragne.

El crede ca dupa limitarea dreptului statului de a garanta cu actiunile pe care le detine la societatile comerciale bancare si companiile de stat este posibil ca institutiile financiare sa devina mai reticente in a acorda credite garantate de stat, avand in vedere ca vor fi lipsite de o garantie importanta si usor de executat.

O interpretare si mai tehnica a avut Cristian Bacanu, avocat la MDM Legal, care a aratat ca, in forma publicata in proiect, masura apare ca fiind dispropotionata pentru ca este de natura sa afecteaze indeosebi creditorii care au acordat finantari tocmai in prefigurarea faptului ca vor obtine rambursarea inclusiv pe calea executarii acelor garantii, in situatia unui refuz sau imposbilitatii de plata voluntara.

Citeste si:

Mai mult, in opinia lui Bacanu, faptul ca se suspenda executarea prefigureaza tocmai neplata creantelor si punerea creditorilor in situatia de nu isi recupera creantele pentru urmatorii cinci ani.

"Nu vorbim de o afectare partiala a dreptului de proprietate, ci de posibilitatea unei ingradiri totale a dreptului de proprietate, iar in aceste conditii nu mai conteaza daca masura este legitima sau nu, atat timp cat se incalca principiul proportionalitatii" a explicat avocatul de la MDM Legal.

Masura incalca doua articole importante de lege

Avocatul Marius Vicentiu Coltuc, de la casa de avocatura care-i poarta numele, spune ca masura incalca pe fond articolul 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene si articolul 148 din Constitutia Romaniei, si va avea ca efect crerea unui blocaj economic semnificativ.

Potrivit articolului 110 din Tratat, "niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite de natura sa protejeze indirect alte sectoare de productie".

Prin urmare, spune Coltuc, norma comunitara limiteaza libertatea statelor membre ale UE, in materie fiscala, de a restrictiona libera circulatie a marfurilor, prin interzicerea taxelor discriminatorii si protectioniste.

"Astfel spus, articolul 110 interzice discriminarea fiscala intre produsele importate si cele interne. Potrivit articolului 148 din Constitutia Romaniei, ca urmare a aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. In urma aderarii Romaniei la UE, dreptul comunitar are prioritate fata de dreptul intern", a adaugat avocatul.

Coltuc sustine la randul sau ca prin limitarea drepturilor propusa de proiectul de act normativ nu se respecta, de fapt, principiul proportionalitatii.
El a afirmat ca principalul efect al masurii va fi ca bancile nu vor mai acorda credite companiilor de stat.

Interdictia temporara care va limita dreptul de gaj general al creditorilor statului va fi justificata de Executiv prin "fragilitatea economiei romanesti", afectata de criza economica, ce impune mentinerea stabilitatii functionale a companiilor din domenii strategice ale economiei nationale si a predictibilitatii bugetului de stat pentru plata salariilor, serviciilor medicale si educationale.

Actiunile statului la companii nationale pot reprezenta garantii pentru imprumuturile contractate si pot fi incluse in gajul general al creditorilor. In caz de neplata a imprumutului, creditorii pot apela in instanta la prevederile Codului de procedura civila si solicita declansarea procedurii de urmarire silita sau de sechestru asigurator asupra acestor actiuni.

Statul detine participatii majoritare sau integrale la 937 de companii, ale caror venituri au avut in 2010 o pondere de 16% in Produsul Intern Brut. La aceasta se adauga dividendele corespunzatoare participatiei statului, virate la buget, si care in acelasi an 2010 au avut o pondere in PIB de 0,34%. Ministerul Finantelor, initiatorul actului normativ, aminteste ca din aceasta categorie fac parte atat CEC Bank, cu un capital social de peste un miliard lei si o cota de piata de 6,37%, cat si EximBank, cu un capital social de 800 milioane lei si cota de piata de 1,18%.

"Aceste societati opereaza in domenii strategice ale economiei - energetic, transporturi aeriene, feroviare, navale, in domeniul bancar -, interferand si influentand semnificativ si functionarea operatorilor din alte ramuri economice. Lichiditatea, solvabilitatea si functionabilitatea acestor societati impacteaza asupra stabilitatii ansamblului economiei. Prin obiectul de activitate, cu servicii de larg interes larg pentru cetateni, aceste societati prezinta o importanta particulara si din perspectiva sociala", se arata in proiectul de lege.