In plus, Ionut Dumitru sustine ca printr-o astfel de masura Guvernul incalca legea responsabilitatii fiscal-bugetare, intrucat ar creste salariile si pensiile cu 6 luni inainte de alegeri.

De asemenea, seful Consiliului Fiscal atrage atentia si asupra restrictiilor bugetare, deoarece este greu de acomodat in buget o astfel de masura, intr-un context in care proiectia macroeconomica s-a deteriorat semnificativ.

Potrivit Fondului Monetar International (FMI), economia zonei euro se va contracta cu 0,5% in acest an, iar economia Uniunii Europene (UE) va scadea cu 0,1%. Estimarile anterioare ale FMI erau de crestere cu 1,1% pentru zona euro si 1,4% pentru UE.

Dumitru avertizeaza ca o crestere de salarii si pensii in acest an era greu de acomodat in buget si in contextul proiectiei initiale de crestere economica, adica peste 2%.

Acum Fondul ar putea sa reduca prognoza de crestere la 1,3%, dar nu a dat inca o cifra oficiala, aceasta urmand sa fie prezentata la finalul vizitei FMI in Romania, ceea ce inseamna ca o masura populista de tipul majorarilor salariale va fi aproape imposibil de introdus in buget fara sa pericliteze tinta de deficit.

Dupa calculele facute de seful Consiliului Fiscal, un procent mai putin la PIB inseamna o crestere a deficitului cu 0,4%, ceea ce inseamna ca din start deficitul s-ar duce la 2,3% din PIB.

In plus, Dumitru atrage atentia ca o masura de crestere a salariilor intr-un an electoral va fi perceputa ca un derapaj si va fi taxata de pietele financiare, mai ales in contextul in care in Europa toata lumea vorbeste de austeritate.

"O discutie de crestere a salariilor si a pensiilor este periculoasa in acest moment. Discutam de o economie care este inca fragila, nu putem spune ca avem o crestere de 5% si ne permitem sa crestem salariile si pensiile. Anul trecut am avut o crestere mai mare datorata agriculturii, dar anul acesta va fi mult mai mica", a explicat Ionut Dumitru, pentru wall-street.ro.

Potrivit ministrului Muncii, Sulfina Barbu, ar fi posibila o indexare a pensiilor si salariilor cu maximum 5%, dar va fi nevoie de o crestere economica intre 1,8% si 2,3%.

Totusi, Dumitru crede ca 5% ar insemna ca impact bugetar foarte mult si cu o "astfel de masura pripita" ar anula toate eforturile facute de Romania pana acum.

Daca ne gandim la pensii, unde Romania are un deficit de 3 miliarde de euro pe an, adica 3% din PIB, vedem ca numai din deficitul fondului de pensii incalcam criteriile de la Maastricht.

Riscam o crestere de taxe in 2013

Citeste si:

De asemenea, analistul Florin Citu considera ca o majorare de salarii si pensii, concomitent cu revizuirea in scadere a prognozei FMI, inseamna ca la sfarsitul misiunii FMI vom avea o noua tinta de deficit.

Chiar si fara cresterea salariilor, revizuirea in jos a prognozei FMI atrage dupa sine fie o noua reducere a cheltuielilor, fie majorarea taxelor.

Citu atrage atentia ca 2013 va fi un an mult mai rau decat 2012, in conditiile in care perspectivele economice slabe pentru economia romaneasca pun in balanta capacitatea Romaniei de a-si plati datoriile.

"Daca majorarile salariale vor fi introduse in aprilie, atunci ar trebui sa ne asteptam la cresteri de taxe din 2013", a spus Citu pe blogul personal.

Pe de alta parte, analistul Lucian Isar crede ca majorarea salariilor "este o masura cu impact minor asupra echilibrelor macroeconomice si poate fi usor acomodata prin realocarea banilor folositi in trecut pentru investitii in panselute si piscine olimpice”.

"Este o dovada suplimentara a lipsei de strategie economica, a existentei resurselor financiare in buget de care se dispune dupa bunul plac si a panicii pre-electorale. Reducerile masive anterioare de salarii si pensii si cresterile de taxe au fost luate tot sub presiune iar rezultatele asupra economiei au fost dezastruoase", conchide Isar.

Potrivit sefului misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, vestile bune din economie se refera la cele patru trimestre consecutive de crestere, care anualizat cumuleaza circa 2,5%, adica mai mult decat estimase Fondul, in timp ce vestea proasta este data de faptul ca aceasta crestere nu este suficienta pentru a imbunatati standardele de viata ale romanilor.

"1,5% sau 2,5% este mai bine decat nimic, dar nu este suficient. Este nevoie de o crestere suplimentara", a spus Franks.

In acelaşi timp, seful misiunii FMI a spus ca se prefigureaza probleme in zona euro, chiar daca "suntem in drum spre iesirea din recesiune".

Isar noteaza ca FMI-ul nu doar ca va fi de acord dar a si fost cel care, prin vocea directorului general, a sugerat ca tarile care au spatiu fiscal ar trebui sa-l foloseasca pentru a stimula cresterea economica.

Sursa foto: Freedigitalphotos.net