Datorita aprecierii sustinute a monedei nationale, firmele exportatoare au pierdut, in 2005, milioane de euro. O solutie pentru a reduce pierderile sunt considerate contractele de tip forward.

23,5% din totalul exporturilor a fost realizat in 2005 de industria textila si de incaltaminte. Firmele ce compun aceasta industrie sunt, in marea lor majoritate, de dimensiuni reduse.

In cazul contractelor forward, bancile solicita depunerea unei marje de siguranta cuprinsa intre 10 si 20%. Presedintele FEPAIUS, Maria Grapini, considera ca cei mai multi producatori din industria usoara nu isi pot permite depozitele impuse de banci.

Rata de crestere a exporturilor romanesti a cunoscut pe parcursul anului trecut o evolutie descendenta in raport cu importurile. Deficitul balantei comerciale s-a majorat pana aproape de 10 miliarde euro. Principala cauza, spun exportatorii, este aprecierea monedei nationale. Ca o posibila solutie de redresare autoritatile au avansat ideea folosirii optiunilor de tip forward. Mai simplu, pentru a se proteja de riscul valutar, companiilor exportatoare li se ofera posibilitatea de a incheia un contract cu o banca prin care sa poata schimba dupa un anumit timp valuta la un pret prestabilit. Avantajul este ca paritatea stabilita initial nu este influentata de eventualele variatii ale cursului de schimb.

Maria Grapini: "O astfel de solutie pur si simplu nu se preteaza"

Potrivit statisticilor INS, 23,5% din totalul exporturilor a fost realizat in 2005 de industria textila si de incaltaminte. Caracteristica acestei ramuri industriale este, in Romania, dimensiunea redusa a firmelor ce o compun. Valoarea mica a cifrelor de afaceri nu se "preteaza" unor astfel de contracte, spune presedintele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara, Maria Grapini. "Cunoastem acest tip de contracte. Le-am studiat la modul cel mai serios, insa noi avem contracte scurte, pe sume relativ mici", a adaugat Grapini. Bancile solicita depunerea unei marje de siguranta cuprinsa intre 10 si 20%, ceea ce echivaleaza cu blocarea unei sume destul de importante pentru o perioada de timp. "Cei mai multi nu isi pot permite depozitele cerute de banci", a subliniat presedintele FEPAIUS.

Unde sunt bani, nu sunt oferte

Citeste si:

Secretarul general al ANEIR, Mihai Ionescu, este putin mai optimist, considerand ca un contract forward ar trebui sa ajute "cel putin teoretic" exportatorii. Ionescu evidentiaza insa un alt aspect pentru care companiile nu folosesc in numar prea mare optiunea forward. "Este foarte greu sa gasesti o institutie bancara care sa iti ofere un curs avantajos", a remarcat reprezentantul ANEIR. Pe langa aceasta raman in continuare costurile ridicate.

Mihai Ionescu: "Nici o masura nu poate fi eficienta in comparatie cu aprecierea leului"

Fenomenul de distrugere a exportatorilor din Romania a inceput deja sa devina vizibil, conform aprecierilor secretarului general al ANEIR. "Va continua procesul de inmormantare a exportului romanesc. Am propus unele masuri catre Guvern, dar ele nu pot compensa raul facut prin continuarea procesului de apreciere a leului. Sustinem reducerea fiscalitatii si diminuarea pretului la utilitati", ne-a declarat Ionescu. In 2005 balanta comerciala a inregistrat un deficit de aproape 10 miliarde euro, in crestere cu 3 miliarde fata de 2004.

Ce reprezinta un contract forward?

Pentru a indeparta riscul de a pierde bani datorita fluctuatiilor cursului valutar, companiile au la dispozitie mai multe mecanisme de hedging, adica acoperirea riscurilor valutare, unul dintre acestea fiind contractul forward. Acesta reprezinta un contract intre doua parti, banca si client, care se obliga ca, la o data viitoare, sa faca schimbul dintr-o moneda in alta la o anumita rata de schimb prestabilita. La incheierea contractului, banca solicita depunerea unei marje de siguranta cuprinsa intre 10 si 20%, ceea ce echivaleaza cu blocarea unei sume destul de importante pentru o perioada de timp. Clientul chiar poate pierde acest depozit in cazul in care la scadenta nu va plati si restul sumei pana la valoarea totala a sumei stabilite in contract. Pe langa acest risc se adauga faptul ca pe timpul derularii contractului este pierduta si dobanda.

Exportatorul trebuie sa stie ca rata forward la care a fost incheiat contractul nu reprezinta certitudinea ca acela va fi cursul in viitor, ci doar o reflectare a actualului nivel de curs in viitor, pe baza unor elemente cunoscute (rata actuala de schimb, nivelul dobanzilor bancare etc.).

Banca nu solicita comision pentru astfel de operatiuni, ea obtinand profit din diferenta dintre cotatia contractului si contrapartida pe care o gaseste pe piata interbancara, dupa ce a fost stabilita de comun acord rata de schimb.